Preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat, marți, că ţările din Balcanii de Vest trebuie să se decidă dacă vor să fie de partea UE sau doresc să fie de partea Rusiei.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, se află, marți, la Tirana, pentru summitul Uniunii Europene şi al ţărilor din Balcanii de Vest.
În cadrul evenimentului, oficialul european a declarat că războiul din Ucraina se învârte în jurul întrebării ”dacă se impun autocraţiile şi dreptul celui mai puternic sau dacă se impun democraţia şi statul de drept”.
Țările din Balcanii de Vest trebuie să ia o decizie
”Această dispută o vedem şi în Balcanii de Vest, Rusia încearcă să influenţeze şi China încearcă să influenţeze. Însă UE este principalul investitor, principalul partener. De aceea, ţările din Balcanii de Vest trebuie să se hotărască cu cine vor să fie, cu democraţia, cu UE, sau vor să o apuce pe un alt drum”, a spus Von der Leyen, transmite EFE.
De asemenea, preşedintele Comisiei Europene şi-a exprimat convingerea că cele şase ţări din regiune au ca obiectiv principal apropierea şi integrarea în Uniumea Europeană.
Ţara din regiune cea mai apropiată de Rusia este Serbia, care a refuzat până acum să se alăture sancţiunilor comunitare împotriva Moscovei, ca represalii pentru invazia rusă din Ucraina, deşi negociază cu Bruxellesul intrarea sa în UE, mai transmite EFE.
Ursula Von der Leyen a dat un ultimatum
Totodată, președinta Comisiei Europene a evidenţiat importanţa menţinerii unor relaţii mai strânse între UE şi cele şase ţări şi teritorii balcanice care încă nu fac parte din blocul comunitar: Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia.
”Este clar că trebuie să lucrăm mai intens cu Balcanii. Ne vedem acum mult mai des ca înainte, ceea ce este un mare progres”, a mai spus Ursula Von der Leyen.
Întrebată de cât timp va fi nevoie pentru ca cele şase ţări balcanice să se integreze în UE, Von der Leyen a amintit că ”viteza aderării este apanajul ţărilor. Sunt ţări care au avut nevoie de patru şi până la şase ani, altele – de 10 ani, iar altele nu au putut intra de decenii”, a mai declarat președinta Comisiei Europene, făcând referire la Turcia.