„Prin Net-Zero Act, care urmează să fie prezentată joi, dorim să putem produce până în 2030 cel puțin 40% din tehnologia „curată” necesară. Să facilităm autorizațiile. Să creăm reglementări mai simple. Să permitem scutiri de taxe și utilizarea flexibilă a fondurilor UE. Pe scurt, Net-Zero Industry Act oferă rapiditate, simplificare și finanțări”, a declarat președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, într-un discurs în Parlamentul European, în dezbaterea plenară de la Strasbourg.
„Prioritățile noastre politice – Green Deal european, digitalizarea și reziliența geopolitică – rămân neschimbate. Acestea s-au dovedit a fi prioritățile potrivite, dar dorim să le facem mai puțin costisitoare de realizat, în special pentru întreprinderile noastre mici și mijlocii”, a explicat președinta Comisiei UE. „Cu un război la ușă, cu volatilitatea prețurilor la energie și cu investițiile masive în tehnologii ecologice, Europa trebuie să ridice ștacheta”, a adăugat Ursula von der Leyen.
„Legea materiilor prime critice, pe care Colegiul comisarilor o va adopta mâine”, va face posibilă „garantarea aprovizionării cu materiale critice, care sunt absolut necesare pentru tranziția digitală și ecologică” și pentru care „astăzi UE depinde în mare măsură de unele țări terțe”, de exemplu, „obținem 98% din aprovizionarea noastră cu pământuri rare și 93% din magneziul nostru provenit din China”, a spus Von der Leyen.
Pandemia și războiul, lecții despre dependențe
„Pandemia și războiul ne-au învățat o lecție despre dependențe. Dacă vrem să fim independenți, trebuie să consolidăm și să diversificăm urgent lanțurile noastre de aprovizionare cu parteneri mai apropiați”, a adăugat Ursula von der Leyen.
„Săptămâna trecută am fost în Canada, unde companiile europene fac exact asta, de exemplu, aprovizionarea cu nichel cu emisii scăzute de carbon pentru a produce baterii aici în Europa. Canada nu este doar un partener de încredere: împărtășește și valorile noastre și garantează că materialele sunt extrase cu cele mai înalte standarde pentru mediul înconjurător și muncitori”, a subliniat Ursula von der Leyen.
„Noi, europenii, ne-am stabilit obiectivul de a cheltui 3% din PIB-ul nostru pentru cercetare și dezvoltare, până în 2030. Încet, dar sigur, ne apropiem de acest obiectiv. Dar asta nu este suficient, iar alții sunt mai rapizi și mai buni la asta. În timp ce suma pe care o cheltuim pentru cercetare și dezvoltare crește lent, ponderea noastră din cheltuielile globale pentru cercetare și dezvoltare a scăzut de la 41% la 31% în ultimii 20 de ani. Împreună cu președinția suedeză a Consiliului, aș dori, prin urmare, să propun șefilor de stat și de guvern să crească ponderea de cheltuieli a Europei”, a continuat Ursula von der Leyen, potrivit Rai News.
China, o amenințare la adresa acordurilor comerciale
Pe tema competitivității „trebuie să lucrăm pe termen lung. Trebuie să accelerăm în uniunea pieței de capital și să lucrăm la inovare, asupra căreia trebuie să facem mai mult și mai bine. Și al treilea punct este problema comerțului. Diverși ani, comerțul a fost un punct sacru pentru UE, un motor puternic: astăzi, însă, ne este din ce în ce mai greu să punem în aplicare acordurile comerciale”, a subliniat în Parlamentul European președintele Consiliului UE, Charles Michel.
„Nu există echidistanță între SUA și China, suntem un aliat istoric și fidel al americanilor. În același timp, China este o realitate, un subiect important. Din acest motiv, pe de o parte trebuie să privim China în ochi în apărarea valorilor fundamentale, să ne angajăm să reducem dependențele UE, având un dialog cu Beijingul pe probleme globale, de la schimbările climatice la sănătate”, a explicat Michel.
Problema migrației, un subiect sensibil
Președintele Consiliului UE a vorbit și despre problema migrației: „Fără a aștepta intrarea în vigoare a Pactului UE privind migrația și azilul, este clar că trebuie să lucrăm mai bine și mai mult în ceea ce privește cooperarea cu țările terțe de origine și de tranzit, pentru a lupta împreună împotriva traficanților și infractorilor, care profită de pe urma mizeriei și a sărăciei, dar și pentru a deschide canale legale de migrație și pentru a nu lăsa în mâinile traficanților și criminalilor persoanele care au capacitatea de a veni în Europa”.
Michel a explicat, apoi: „Trebuie să luăm decizii în conformitate cu statul de drept, pentru a garanta că există canale umane regulate și, prin urmare, săptămâna viitoare vom avea și o actualizare cu privire la discuțiile pe acest subiect de la ultimul Consiliu European”, în vederea următorului programat între 23 și 24 martie.
Despre războiul din Ucraina, președintele Consiliului UE a amintit că „Forțele ruse au lansat între 20.000 și 50.000 de grenade pe zi în ultimele luni. Ucraina are nevoie de muniție și, de aceea, am lucrat la propunerea Estoniei de a sprijini aprovizionarea cu muniție către Ucraina. Ne-am dori să vedem o escaladare către pace, dar Rusia nu a blocat războiul. Avem nevoie de o decizie a agresorului, dar nu vedem niciun pas de la Kremlin și continuăm să ducem o bătălie pentru pace. Susținem propunerea de pace a președintelui Zelenski”, a reiterat Michel.
