Acord UE: António Costa la conducerea Consiliului European
În cadrul acordului, s-a stabilit ca fostul premier portughez social-democrat António Costa să devină președintele Consiliului European, iar liberala Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, să ocupe funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.
Acordul a fost realizat înaintea summitului european de joi și vineri la Bruxelles, unde se vor decide ocupanții funcțiilor de vârf din instituțiile UE, după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie.
Pentru a obține un nou mandat ca președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are nevoie de o „majoritate calificată consolidată” din partea liderilor europeni, adică sprijinul a cel puțin 20 din cele 27 de state membre și reprezentarea a cel puțin 65% din populația Uniunii Europene.
Din cei 27 de lideri, 13 sunt membri ai partidelor afiliate PPE, din care face parte și von der Leyen.
Premierul polonez Donald Tusk și premierul grec Kyriakos Mitsotakis au fost negociatorii din partea PPE. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul interimar olandez Mark Rutte au negociat în favoarea susținerii liberale pentru Kaja Kallas, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sánchez au negociat din partea social-democraților pentru sprijinirea lui António Costa.
Europarlamentare 2024: Procesul de confirmare a deciziilor și evaluarea candidaților principali
Deciziile adoptate de liderii europeni vor trebui apoi să fie confirmate de Parlamentul European printr-o simplă majoritate.
În urma alegerilor europene, cele trei principale grupuri pro-europene – popularii (PPE), social-democrații (S&D) și liberalii (Renew) – au acumulat în total 399 din cele 720 de mandate în Parlamentul European.
Comparativ cu legislatura anterioară, grupul popularilor câștigă 13 mandate în plus, în timp ce social-democrații pierd 3 mandate și liberalii din grupul Renew pierd 28 de mandate.
Conform informațiilor de la Politico.eu, anumiți lideri europeni au manifestat îngrijorări cu privire la António Costa, aflat sub investigație în Portugalia într-un caz care a dus la demisia sa din funcția de premier, și, de asemenea, cu privire la Kaja Kallas.
În ceea ce privește prim-ministrul Estoniei, cunoscut pentru pozițiile sale puternic anti-rusești, lideri occidentali și-au exprimat îngrijorarea înaintea alegerilor că ar putea concentra exclusiv atenția asupra Rusiei și ar putea neglija alte regiuni, cum ar fi Africa și Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, această opoziție față de Kaja Kallas s-a diminuat în timp, în timp ce în cazul lui António Costa, numeroase capitale europene nu consideră că problemele sale juridice reprezintă un obstacol major pentru venirea sa la Bruxelles, în special având în vedere relația sa de lucru pozitivă cu Ursula von der Leyen, conform aceluiași articol.
Cu toate acestea, conform surselor de la agenția DPA, liderii populari europeni continuă să susțină ideea de a împărți mandatul de președinte al Consiliului European în două perioade de câte doi ani și jumătate fiecare, rezervând o perioadă pentru ei și cealaltă pentru social-democrați. Prin urmare, numirea lui António Costa în această funcție nu este încă asigurată.
