Raportul administratorului unic Steve Woodward, prezentat joia trecuta la Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), a relevat ca pierderea a fost generata mai ales din diferentele nefavorabile de curs valutar. Piatra de moara a Ursus este un imprumut de 15 milioane de dolari angajat de la ING Bank, pe care societatea s-a chinuit sa il ramburseze, dar nu a reusit. Asa stind lucrurile, administratorii vor sa converteasca imprumutul i actiuni, iar actionarii sa „cumpere” imprumutul respectiv, adica sa subscrie la majorarea de capital. Cum micii actionari nu sunt i stare sa faca acest lucru, SAB este cea care va proceda la aceasta actiune. Woodward a subliniat ca, i consecinta, actionarilor minoritari li se va dilua cota de participare, care este oricum redusa la aceasta ora, sud-africanii detinind circa 95% din capital. De altfel, actionarii minoritari au vociferat, spunind ca, date fiind rezultatele catastrofale si prabusirea continua ale societatii, sunt dispusi sa isi vinda cit mai repede titlurile de participare, isa la un pret acceptabil. Actionarii au fost extrem de nemultumiti cind li s-a spus ca o actiune s-a devalorizat de la noua dolari, cit a fost la preluarea de catre sud-africani a fabricii din Cluj, la 5,5 dolari, estimarea contabila din prezent. De remarcat ca administratia Ursus nu a garantat nici chiar pentru ultima valoare.
Un alt actionar care va renunta la Ursus este Banca Dacia Felix, care detine 8.000 de actiuni si care, data fiind situatia falimentara i care se gaseste, isi va vinde partea catre SAB. Cit despre Banca „Ion L?iriac”, care este i posesia a 12.517 actiuni, ica nu se stie cum va proceda.
Bilantul pe anul trecut al Ursus atesta ca stocurile au crescut la un nivel semnificativ fata de 1999, ajungind la 230 de miliarde de lei, de la 162 de miliarde. Volumul de vinzari a crescut nesemnificativ, cu doar 3,1%. Comisia de cenzori a aratat ca, desi profitul din exploatare a fost de cinci miliarde de lei, el a fost ighitit, practic, de cheltuielile financiare care au ajuns la 187 de miliarde lei. Cheltuielile enorme au fost generate si de faptul ca numai cele pentru apa si energie au isemnat 48% din total. Datoriile societatii au ajuns, i 2000, la nu mai putin de 757 de miliarde de lei, dintre care imprumutul bancar reprezinta 420 de miliarde, iar restul datorii catre furnizori si creditori. Cenzorii au precizat ca, i momentul de fata, firma este mult subevaluata, dat fiind faptul ca de trei ani nu s-a mai facut o reevaluare de capital, i conditiile i care inflatia i perioada mentionata a depasit 100%.
Un alt neajuns il reprezinta creantele, care au ajuns la 161 de miliarde de lei, dintre care 154 de miliarde din vinzarile de produse. in plus, pentru ca vinzarile au fost sub asteptari, au fost dati afara 116 oameni, numarul angajatilor ajungind la 1.205.
Nici planurile pe 2001 nu sunt prea optimiste. Volumul de vinzari prevazut este de doar 1,3 milioane de hectolitri fata de 1,1 milioane i 2000; cheltuielile materiale sunt estimate a fi mult mai mari, pentru ca recolta interna de orz pare a fi si i acest an sub orice critica si trebuie dati mai multi bani pentru materia prima din import. in plus, SAB nu mai este dispusa la investirea unei sume mai mari decit i 2000, astfel ca finantarea se va reduce de la 583 la 474 de miliarde de lei. „Nu vom da dividende. Nu am planificat nici o dezvoltare tehnica sau i active pentru 2001. Asteptam sa fie mai bine anul viitor”, a spus cu amaraciune Woodward. Mai mult decit atit, Ursus simte i ceafa nu doar rasuflarea fierbinte a marilor producatori de bere din Rominia, ci si a celor mici. Totusi, Woodward nu crede ca fabricile regionale vor pune probleme pentru Ursus. Marele pericol vine isa din partea concurentilor cu mari disponibilitati financiare. Brau Union Rominia a preluat deja 40% din Brewery Holding (BHL) si a schimbat raportul de forte pe piata, fiind aproape de monopol i domeniu. Numai pentru marca Golden Brau s-au investit anul trecut 20 de milioane de dolari i publicitate si deja berea este mai vinduta decit Ursus.
Cu toate acestea, administratorul de la Ursus se lauda ca volumul vinzarilor i Cluj este cit pentru Ciuc si Silva la un loc si ca, deocamdata, Ursus detine suprematia si i judetele Maramures, Satu Mare, Bihor si Salaj. in contrapondere, Woodward a spus ca se asteapta ca Brau Union sa introduca pe piata cel putin o marca noua si sa isi faca o reclama foarte puternica.