Parlamentarii romani nu se dau inapoi de la a bate la usile primariilor si consiliilor locale pentru obtinerea unor spatii, unde sa-si deschida birouri parlamentare. Din statisticile Senatului si ale Camerei Deputatilor reiese ca in prezent numarul birourilor parlamentare a ajuns la 587, cu o suta mai multe decat numarul senatorilor si deputatilor romani. Rolul functionarii unor astfel de birouri este de a tine in legatura permanenta alesii neamului cu electoratul. Ca oamenii vin sa-si impartas
Parlamentarii romani nu se dau inapoi de la a bate la usile primariilor si consiliilor locale pentru obtinerea unor spatii, unde sa-si deschida birouri parlamentare. Din statisticile Senatului si ale Camerei Deputatilor reiese ca in prezent numarul birourilor parlamentare a ajuns la 587, cu o suta mai multe decat numarul senatorilor si deputatilor romani.
Rolul functionarii unor astfel de birouri este de a tine in legatura permanenta alesii neamului cu electoratul. Ca oamenii vin sa-si impartaseasca din necazurile lor familiale, ca nu pot obtine o locuinta sau terenul revendicat, ca sunt someri si nu gasesc loc de munca, ca n-au primit la timp salariile sau pensiile s.a.m.d., parlamentarul trebuie sa asculte. Doar si-a asumat aceasta responsabilitate o data ce a fost ales. Pentru acest lucru se aloca anual peste 65 miliarde lei din bugetul statului. Un calcul simplu arata ca fiecare roman contribuie anual pentru functionarea acestor spatii cu aproape 3000 lei.
Anul trecut, din bugetul Senatului s-au cheltuit, pe cele 143 de birouri senatoriale, aproape 24 miliarde lei. Deci pe un singur birou senatorial s-au platit, in 1998, in medie peste 14 milioane lei lunar. La Camera Deputatilor, pentru un birou teritorial se dau 10 milioane, in fiecare luna. In acesti bani intra cheltuieli cu intretinerea, chiria, salariile personalului angajat, protocolul, convorbiri telefonice, benzina si alte consumabile. Legea le permite senatorilor si deputatilor sa aiba mai mult de un birou parlamentar, dar sa se incadreze in aceiasi bani.
Parlamentarii romani se plang ca banii alocati pentru aceste spatii sunt insuficienti. Insa absenteismul de la birourile parlamentare, al alesilor nostri, nu justifica nici macar acordarea acestor sume. Cum nu se justifica, in multe cazuri, nici acordarea cu prioritate de catre primarii sau consilii locale a spatiilor unde sa functioneze aceste birouri. Pentru ca sunt dese situatiile in care unii senatori sau deputati merg o data pe an la birourile teritoriale sau nici macar atat. In afara placutelor discrete de pe usile apartamentelor sau cladirilor, care iti indica faptul ca in acel loc exista un birou parlamentar, mai nimeni nu se afla acolo. Deci el, practic, nu functioneaza. Cum este exemplul biroului parlamentar al deputatului din partea Partidului Ecologist Roman, Otto Weber. El si-a mutat biroul de la sediul partidului, din strada Stelea Spataru, in Matei Basarab, nr. 106, bl. 73, et 3. Un apartament cu doua camere, obtinut de la Primaria Capitalei. Vecinii sustin ca nu l-au vazut la fata pe Otto decat o singura data, la mutare. Timp de cateva luni, putea fi gasita in acest loc doar secretara deputatului. Dar, de catva timp incoace, acolo bate vantul. Chiar o secretara de la partidul deputatului Weber ne-a spus ca biroul parlamentar din Matei Basarab nu functioneaza, din lipsa de robot telefonic. „Domnul Weber tot la partid isi tine audientele. Aici avem mai mult personal, telefon cu robot, pe cand acolo nu avem mai nimic”, ne spune aceasta secretara.
Un alt caz, indicat chiar de secretarul general al Senatului, este cel al senatorului PNTCD, Rasvan Dobrescu, care detine un birou parlamentar la Slatina, la care nu a fost niciodata prezent. „De regula, nu vine la audiente aici. Nu are timp, pentru ca are foarte multa treaba la Senat. Doar este presedintele Comisiei juridice. Daca aveti vreo problema, puteti sta de vorba cu consilierul lui”, ne spune Ramona Bazu, secretara biroului parlamentar din Slatina al senatorului PNTCD.
Acelasi lucru ni-l confirma chiar senatorul Dobrescu. „Nu ma duc deloc pe acolo. Nu am timp. Am o infirmitate la picior, care de-abia este spre rezolvare, sunt in conducerea centrala a partidului, am activitate profesionala si sunt si presedintele unei comisii din Senat. Asa ca am facut o conventie tripartita intre mine, Ion Diaconescu, presedintele Senatului, si deputatul Valentin Argeseanu, presedintele organizatiei judetene, care, acesta din urma, sa asigure rezolvarea tuturor problemelor din teritoriu”, declara Rasvan Dobrescu. Senatorul recunoaste ca semneaza niste acte de decont de la biroul din Slatina, dar nu are cunostinta despre cum circula banii.
Absenta parlamentarilor din circumscriptiile unde au fost alesi o demonstreaza si faptul ca multa lume nu cunoaste nici macar numele deputatilor sau senatorilor votati. Si multi oameni politici se lauda ca vorbesc in numele alegatorilor lor…. Dar, cand au sa se planga de vreo problema, oamenii nu bat la usile birourilor parlamentare. Ei prefera politia, primaria sau biserica. Este mult mai la indemana lor sa mearga intr-un loc de ei stiut. Pentru ca adresele birourilor parlamentare nu sunt cunoscute, in marea lor majoritate. „Parlamentarul este cu treaba lui, noi cu treaba noastra. Mai degraba, mergem la consiliul local sau la politist”, ne explica un grup de barbati din satul Stefanestii de Jos, aflati la o aruncatura de bat de biroul parlamentar al deputatului Victor Neagu.
O monitorizarea a acestor adrese nu s-a facut de mult nici in Parlamentul Romaniei. Tot ce poate oferi aceasta institutie este o lista veche de trei ani, care, intre timp, nu mai este valabila, pentru ca multe birouri parlamentare si-au schimbat sediile.
Vosganian si Ghitiu
si-au tras birouri private
In marea lor majoritate, oamenii politici tin legatura cu poporul prin intermediul angajatilor de la biroul parlamentar. Senatorii au voie sa aiba maximum trei angajati: un sef de birou senatorial, o secretara-dactilografa si un sofer. In schimb, deputatii au liber sa-si angajeze cati oameni vor, dar salariile plus celelalte cheltuieli ale biroului sa nu depaseasca suma de 10 milioane lei pe luna.
Exista si birouri parlamentare private, insa putine la numar. Uniunea Fortelor de Dreapta (UFD) are doua astfel de spatii. Varujan Vosganian, presedintele acestui partid, si-a deschis unul la Focsani, el fiind senator de Iasi. Exemplul a fost urmat si de senatorul Paul Ghitiu, din acelasi partid, care are un birou privat la Sibiu, chiar in sediul UFD. Ambele sunt sustinute financiar din banii partidului. De altfel, mai exista birouri parlamentare, dar nu private, in sedii de partid. In Bucuresti, marea majoritate a parlamentarilor foloseste sediul partidului pentru audiente. Acesta este si cazul deputatilor PNTCD din Brasov.
„Am doi consultanti care zilnic strang petitii de la cetateni si mi le comunica prin corespondenta. Eu le distribui aici, in Bucuresti, la institutiile de care apartin problemele oamenilor. Se mai si rezolva cateodata cazurile lor, dar cu foarte mare greutate”, precizeaza deputatul PNTCD, Nicolae Florin Tudose.
Nu ar fi nici o problema daca banii alocati pentru birourile parlamentare ar fi cheltuiti in mod eficient. Rentabilitatea unei astfel de activitati este greu de cuantificat. Insa un semnal de alarma este dat de multe sondaje de opinie care arata ca marea majoritate a alegatorilor nu-si cunoaste parlamentarii din propria circumscriptie electorala.
Cheltuielile lunare ale unui birou senatorial
salariu sef birou senatorial cu studii medii 1.491.772 lei
cu studii superioare 2.186.217 lei
salariu secretara-dactilografa 1.003.088 lei
salariu sofer 1.073.234 lei
benzina 200 litri 1.600.000 lei
protocol 100.000 lei
abonamente presa 20.000 lei
rechizite de birou 16.670 lei
role fax 30.000 lei
consumabile calculator 108.350 lei
convorbiri telefonicett350.000 lei
Nu s-au luat in calcul cheltuielile de intretinere si chiriiler
r
Petitionari fac kilometraj prin Capitala in cautarea alesilorr
In general, parlamentarii care au afaceri banoase nu-si pierd timpul sa asculte pasurile alegatorilor. Scrupulosi la datorie sunt doar batraneii retrasi in activitatile lucrative.r
r
Vinerea este ziua de varf a senatorilor si deputatilor pentru a tine audiente, sau cel putin asa scrie pe majoritatea orarelor afisate pe usile birourilor parlamentare. Lucrarile celor doua camere se opresc special in aceasta zi pentru ca oamenii politici sa ia contact cu alegatorii. Insa omul de rand greu ii vede la ochi pe parlamentarii romani. r
La nr. 21, pe bulevardul Nicolae Balcescu din Capitala, la sediul central al PNL, usile birourilor parlamentare erau inchise. O muzica tiganeasca, ascultata la maximum de portari si cativa studenti care inchiriasera pentru o zi o sala de conferinte, salvau aparentele unei cladiri parasite. „Stim ca domnul deputat Chiliman are azi audiente aici. Vrem sa ne intalnim cu dansul”, ii spunem unei secretare pe care cu greu am gasit-o intr-un birou. Dand din umeri, ne trimite la plimbare. Insistam sa aflam totusi unde-si are biroul parlamentar Chiliman. Femeia se pune pe dat niste telefoane. Insa nimeni nu a putut s-o lamureasca. Ne iese in fata o usa alba cu o placuta pe care este inscriptionat numele Valeriu Stoica, birou parlamentar. „Atunci vrem sa vorbim cu Stoica. Sau cu Tariceanu, pentru ca stim ca si el are birou aici”. Nu este nimeni, ne raspunde secretara. Lasand muzica tiganesca in urma, ne ducem mai departe, la sediul PNTCD, aproape de Piata Rosetti. Aici, deputatii erau la program. Sergiu Macarie si Silviu Petrescu asteptau separat, in birourile lor, sa le deschida cineva usa. Fiind pensionari si fara alte atributii in diverse comisii si comitete, pentru ei este o placere sa stea la partid. Sau cel putin asa sustin ei. r
Sergiu Macarie, plictisit de atata asteptare, se delecta cu popcorn si cu apa minerala. „La mine, in audienta vin cinci-sase alegatori pe saptamana. Cei mai multi vor case, dar eu nu ii pot ajuta in aceasta problema”, ne spune deputatul. Fata de colegii sai din Parlament, Macarie nu se plange de buget. „Mie imi ajung banii. Chiar mai dau si inapoi, pentru ca nu cheltuiesc pe luna decat 40% din cele 10 milioane lei pe care le am la dispozitie”. Silviu Petrescu se lauda ca are o activitate mult mai intensa. „Eu primesc circa 50 de persoane pe saptamana. Incerc sa-i ajut pe oameni pe loc, dau o gramada de telefoane, dar, de cele mai multe ori, fara izbanda. Autoritatile nu prea fac nimic, nici la insistentele noastre”. r
Casele sunt in topul doleantelorr
In holul de asteptare, un singur batranel, tinand in mana un baston alb, intreba disperat unde il poate gasi pe deputatul Nicolae Ionescu- Galbeni, insa toti treceau pe langa el si nimeni nu-l baga in seama. In sediu se mai aflau doua femei. Satule de cate drumuri au facut pe la partide si inarmate cu un teanc de analize medicale si radiografii, incercau sa sensibilizeze pe cineva de la organizatia de femei a PNTCD. r
Ce cereau ele? Case. Depusesera o petitie cu cateva zile in urma si acum asteptau raspunsul. r
Laudarosi cu activitatea prestata in teritoriu sunt si pedeseristii. La sediul din spatele statuii lui Mihai Viteazul, din Piata Universitatii, vinerea trecuta, era de serviciu deputatul Ioan Dan Popescu. In rest, nici picior de om. Parlamentarul incearca sa explice lipsa petitionarilor de la usa sa prin faptul ca a avut audiente cu o zi in urma. „Ieri au venit foarte multi oameni la mine, in audienta. De obicei, se calca pe picioare”, sustine Dan Ioan Popescu. Acesta face parte din categoria parlamentarilor care se plang de insuficienta banilor destinati functionarii birourilor parlamentare. Are doar cinci angajati si ar dori sa aiba mai multi. r
Daca politicienii care au birouri parlamentare in sedii de partid mai sunt de gasit, ceilalti isi pierd urma. Unele adrese trecute pe cartile de vizita ale senatorilor si deputatilor nu mai sunt valabile. Noile adrese nu sunt cunoscute nici de oamenii din cadrul partidelor. Pe Calea Serban Voda nr. 256, la parterul unui bloc, functiona odata biroul senatorului Oliviu Gherman. r
Acum, numai un afis electoral cu Ion Iliescu, pazit de maidanezi, aminteste de trecerea PDSR pe acolo. Unde este noul birou al senatorului? Nici partidul sau nu stie. tr