"S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 şi 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva", a declarat Valer Dorneanu pentru AGERPRES. 

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat; obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de 52 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat. 

Pe 22 ianuarie, USR a depus la Curtea Constituţională sesizările în privinţa proiectelor de modificare a legilor Justiţiei, motivând că "subminează independenţa magistraţilor din România". 

Sesizările USR au fost semnate de toţi cei 27 de deputaţi ai partidului, 16 deputaţi PMP, patru independenţi şi de trei deputaţi PNL. 

Ei au spus că juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile Justiţiei. 

De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi cel al respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. 

De asemenea, în sesizare se precizează că proiectele încalcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. 

În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de Înalta Curte separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate. 

"Transferul atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la plen către secţii a fost aspru criticat şi în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituţională de tip 'divide et impera' sporeşte posibilitatea ca deciziile să fie influenţate de factori externi, provenind din sfera politică", se arată în sesizarea formulată de USR. 

Sesizările USR au fost finalizate încă de la sfârşitul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu aveau numărul necesar de semnături (50 de deputaţi sau 25 de senatori). 

AGERPRES