Uniunea Salvaţi România propune o garanţie unică pentru ambalaje, a anunţat luni europarlamentarul Cristian Ghinea.
„Noi ne dorim ca oameni politici să discutăm cu Guvernul, cu industria, pentru că modul în care noi vrem să lucrăm este să anunţăm transparent ce vrem să facem atunci când şi dacă vom intra la guvernare şi vrem ca această chestiune a unei garanţii pentru ambalaje să fie parte din pachetul de negociere pentru un Guvern de după alegerile parlamentare, deci consideraţi acest demers ca unul oficial al USR-ului pentru pregătirea acestui pachet de intrare la guvernare.
”O garanţie unică”
Credem că românii sunt pregătiţi să-şi asume un asemenea cost, recuperatul şi atunci care ar fi propunerea noastră? În primul rând o garanţie unică, pentru ca să fie uşor de implementat. Când spun unică, ne referim care să acopere şi plastic şi cutii de metal şi sticlă”, a spus Cristian Ghinea, la o dezbatere pe subiectul unui sistem naţional de garanţie pentru ambalaje.
El a menţionat că propunerea ar fi ca garanţia să fie 50 de bani sau 1 leu.
„Am testat şi chiar am testat într-un grup mare al USR, cu câteva mii de membri, cam care ar fi disponibilitatea oamenilor de a lăsa această garanţie, propunerea noastră e să fie 50 de bani, fie 1 leu.
Sunt argumente pro şi contra pentru fiecare,
de aceea e locul de a pune în dezbaterea publicului acest posibil nivel.
Am preluat dintr-un studiu recent al ASE-ului această cifră de 4.000 de aparate, de maşini care să preia automat aceste ambalaje. Credem că e o cifră rezonabilă pentru urbanul mare, pentru urbanul mic şi pentru rural ar urma să fie alt sistem, cu saci sigilaţi”, a declarat Cristian Ghinea.
Potrivit acestuia, nu există un dialog ”foarte constructiv” între Ministerul Mediului şi Ministerul Fondurilor Europene.
„Îndemnul meu către Ministerul Mediului e să fie ferm în a solicita finanţare europeană pentru acest sistem, pentru că, dacă mergem pe un sistem cu aparate care să preia automat aceste ambalaje, (…) acest cost incipient e destul de mare, (…) estimarea e între 80 şi 100 de milioane de euro”, a afirmat Cristian Ghinea.
Bon utilizabil la cumpărături
El a menţionat că un astfel de sistem ar presupune că se pune sticla sau cutia de metal într-un aparat care ar da cetăţeanului un bon pe care acesta să-l poată folosi la cumpărături.
Allen Coliban, preşedintele Comisiei pentru mediu din Senat, a declarat că în România procentul de reciclare este de 13-14%, fără progrese majore în ultimii ani, deşi ţinta impusă de Uniunea Europeană se cifrează la 50% la finalul acestui an.
„Rata de depozitare la gropile de gunoi pare a fi în creştere, (…) a depăşit recent 70%. (…) Avem undeva aproape un sfert din judeţe care nu au aceste SMID-uri (sisteme de management integrat al deşeurilor – n.r.) funcţionale”, a spus Allen Coliban.
El a menţionat că sistemul de garanţie/depozit aplicat în cazul ambalajelor a produs rezultate în toate cele 11 state membre UE în care s-a implementat, rata de returnare fiind între 87 şi 96%.
”Lipsa unui sistem coerent şi funcţional”
Allen Coliban a adăugat că România nu duce neapărat lipsă de reglementări, ci de un sistem „coerent şi funcţional”.
Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului, a spus că sistemul depozit va rezolva doar parţial problema deşeurilor.
„România generează aproximativ 2 milioane de tone de reciclabil, or sistemul garanţie/depozit îşi propune să scoată din acest reciclabil puţin peste 500.000 de tone, deci asta înseamnă undeva în jurul unei treimi probabil. (…) De la 1 ianuarie 2021 vom avea un sistem garanţie/depozit instituit, e o obligaţie legală”, a arătat Mircea Fechet.
”La 1 ianuarie vom avea legislație”
Potrivit acestuia, colaborarea dintre Ministerul Mediului şi Ministerul Fondurilor Europene este „extrem de strânsă”, relaţia dintre cele două instituţii fiind una „foarte eficientă”.
„La 1 ianuarie vă garantez că vom avea legislaţie în vigoare care să reglementeze sistemul garanţie/depozit, dar aici vorbim, pe de o parte, de nişte sume extraordinar de mari de bani, care înseamnă finanţarea acestui sistem şi mai vorbim şi despre nişte sume la fel de mari de bani care însemnează costuri de funcţionare a sistemului, pentru că trebuie să înţelegem că, dacă vrem să avem acest sistem operaţional şi pus bine la punct, cetăţeanul ar trebui să poată să primească garanţia înapoi de oriunde din ţară (…), de la orice magazin care comercializează băuturi”, a afirmat el.
În opinia sa, e mai mai puţin important că sistemul garanţie/depozit va fi finanţat din fonduri europene sau prin alte modalităţi. „Ceea ce e foarte important e că, dincolo de sursa de finanţare, acest sistem trebuie să fie foarte bine detaliat şi foarte bine explicat din punct de vedere al fezabilităţii lui, pentru ca el să funcţioneze din prima zi”, a adăugat Mircea Fechet.