Potrivit unui comunicat al partidului, USR a transmis Guvernului PNL peste 60 de amendamente la legea bugetului pentru 2020, care vizează tăierea fondurilor pentru academiile de știință, suplimentarea investițiilor în educație și infrastructură, dar și creșterea transparenței instituționale și digitalizarea.

”USR a trimis Guvernului PNL peste 60 de amendamente la legea bugetului pentru 2020, care vizează tăierea fondurilor pentru academiile de ştiinţă, suplimentarea investiţiilor în educaţie şi infrastructură, dar şi creşterea transparenţei instituţionale şi digitalizarea. Prin amendamentele trimise Guvernului Orban, USR cere tăierea fondurilor pentru academiile de politruci şi sinecurişti. Sumele acordate Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale şi Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România nu se justifică, în opinia USR. Reputaţia sistemului de învăţământ şi cercetare de stat a suferit enorm din cauza scandalurilor legate de plagiate, falşi doctori sau falşi profesori. Cele două academii sunt o risipă de fonduri şi nu contribuie în niciun fel la îmbunătăţirea sistemului de învăţământ şi cercetare de stat”, consideră USR.

Ce conțin amendamentele depuse

Amendamentele depuse de USR vizează suplimentarea fondurilor pentru investiţii în infrastructură. Printre acestea se numără:
– Suplimentarea cu 160.000 mii lei a fondurilor pentru întreţinerea infrastructurii rutiere
– Plata avansului pentru drumul de legătură autostrada A1 Arad-Timişoara-DN 69
– Fonduri pentru realizarea podului de peste râul Arieş, judeţul Cluj
– Efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea Aeroportului Iaşi
– Suplimentarea fondurilor pentru autostrada Bucureşti-Braşov
– Fonduri pentru reabilitarea pasajului de pe DN6 peste Centura Bucureşti
– Fonduri pentru varianta de ocolire a Sighişoarei
De asemenea, USR a depus multe amendamente pentru îmbunătăţirea condiţiilor din sistemul de educaţie, de la reabilitarea şcolilor la angajarea de profesori logopezi şi consilieri pentru elevi:
– Fonduri pentru expertizarea seismică a clădirilor în care se află şcoli
– Fonduri pentru dotarea a 400 de şcoli de stat cu grupuri sanitare
– Extinderea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii
– Dublarea sumei alocate pentru a asigura 1 psiholog/ consilier şcolar la 400 de elevi, în loc de 800
– Dublarea sumei alocate pentru lucrări de renovări la cele peste 2.000 de şcoli în stare precară, fără laboratoare de ştiinţe şi săli de sport
– Finanţarea a 200 de posturi pentru profesori consilieri pentru sprijinirea elevilor în alegerea carierei
– Fonduri pentru 100 de posturi de profesori logopezi
– Majorarea bugetului pentru fondul de dezvoltare instituţională (FDI)
De asemenea, unul dintre amendamentele importante depuse de USR introduce în legea bugetului pentru anul viitor obligaţia Ministerului Finanţelor Publice de a publica pe site toate comunicările din partea ordonatorilor principali de credite, precum virările, redistribuirile şi modificările de credite.
Amendamentul USR aduce un plus de transparenţă în modul de gestionare a bugetului statului în condiţiile în care pe parcursul anului apar multe modificări la proiectul adoptat de Parlament.
Un alt amendament important al USR vizează fonduri pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru a interconecta sistemele informatice ale instituţiilor de stat. România se află pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte serviciile publice digitale.
Realizarea acestui studiu de fezabilitate a fost prevăzută în Strategia Naţională Agenda Digitală România, dar nu a fost niciodată bugetată, potrivit news.ro.

Stelian Ion: Atitudinea Guvernului este dezamăgitoare

Liderul deputaților USR, Stelian Ion, a afirmat, luni, că atitudinea Guvernului este dezamăgitoare și deși au susținut această cauză înainte, acum, o abandonează.

„Să ne înțelegem: fără bani niciun domeniu nu poate funcționa decent. În felul ăsta vom scăpa de MCV la calendele grecești… Fără a aloca suficiente fonduri pentru justiție nu putem avea mari pretenții acest domeniu. USR a formulat mai multe amendamente prin care am solicitat suplimentarea alocărilor bugetare pentru Ministerul Justiției și Pachetul General în vederea creșterii numărului de posturi pentru serviciul de probațiune, astfel cum tocmai se angajase Guvernul în luna noiembrie, pentru încadrarea unor judecători, procurori, grefieri și auditori de justiție, pentru achiziții și dotări urgente pentru instanțele judecătorești, pentru plata specialiștilor antifraudă trecuți de la MFP la DIICOT și DNA, pentru dotări absolut necesare desfășurării activității de urmărire penală, pentru plata expertizelor, pentru achiziția de mijloace tehnice moderne care să ajute DNA și DIICOT în lupta cu infracționalitate”, a scris liderul deputaților USR, Stelian Ion, luni, pe Facebook.

Stelian Ion a spus că deși PNL a susținut această cauză de-a lungul timpului, la alcătuirea bugetului au abandonat-o.

„Observ cu tristețe că Justiția a fost sedusă și abandonată de politicieni. Deși tema justiției a fost o temă centrală pentru PNL în ultimii ani, de ea s-a ales praful în momentul alcătuirii bugetului de stat. Justiția fost bună de adus voturi când era invocată continuu, este nesuferită când cere bani ca să poată supraviețui”, a precizat el.

 

Florin Cîțu, foarte reticent

 

Deputatul USR spune că minitrul Finanțelor, Florin Cîțu, a fost foarte reticent în această privință, iar atitudinea Guvernului este de neînțeles.

„Ministrul finanțelor publice a fost însă foarte reticent față de aceste amendamente și ne-a comunicat că pe acest domeniu nu ni se vor accepta amendamente. Ministrul Justiției și Procurorul General au o misiune foarte grea în aceste condiții. Este dezamăgitoare și de neînțeles pentru mine această atitudine. Sper doar ca la prima rectificare bugetară lucrurile să se îndrepte, pentru că altfel, Justiția se va împotmoli de tot și toată lupta asta pe care am dus-o în sprijinul Justiției, al statului de drept se transformă într-o vorbă goală”, a conchis Stelian Ion.

Guvernul urmează să analizeze, în ședința de luni, amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Executivul a hotârât să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv pe bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și modificările la OUG 114.