Reuniunea în sistem de videoconferinţa a Consiliului European se concentrează în principal pe bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, în valoare de aproximativ 1.100 miliarde de euro, la care se adaugă şi proiectul unui plan de relansare în valoare de 750 miliarde de euro conceput de Comisia Europeană.

Dacă proiectul Executivului comunitar va fi aprobat va trebui să fie pus la punct şi modul în care vor fi rambursate datoriile. Comisia Europeană a propus strângerea de noi fonduri la bugetul Uniunii Europene, inclusiv utilizarea sistemului european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru a strânge o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro.

Statele membre s-au opus

Însă această propunere s-a lovit de opoziţia statelor membre din Europa de Est, care vor să păstreze veniturile generate de sistemul ETS. Potrivit surselor diplomatice citate de Reuters, Polonia, Cehia, Lituania, Estonia şi Bulgaria se opun acestei idei.

„Extinderea veniturilor generate de ETS este inacceptabilă pentru noi deoarece ne-ar costa prea mult”, a spus un diplomat european de rang înalt din una din ţările estice.

Sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pune un preţ pe poluare pentru că forţează centralele electrice şi uzinele să cumpere certificate cu care să îşi acopere emisiile poluante. Veniturile realizate din vânzarea de certificate de poluare, care în 2019 s-au ridicat la 14,6 miliarde euro, merg în prezent spre bugetele naţionale.

Comisia Europeană a propus ca, începând din 2021, ţările membre să păstreze aceleaşi venituri realizate de sistemul ETS ca şi în ultimii ani, dar veniturile suplimentare, ce vor apărea ca urmare a extinderii sistemului ETS şi la industria de shipping, să meargă la bugetul UE.

Un alt diplomat european din Europa de Est a apreciat că utilizarea veniturilor din sistemul ETS ar pune o povară disproporţionată asupra statelor membre sărace.

Ce spun susținătorii ideii

În schimb, susţinătorii ideii utilizării veniturilor din sistemul ETS subliniază că această propunere, alături de ideea Comisiei de a taxa plasticul nereciclabil pentru a aduce noi venituri la bugetul UE, ar putea fi implementate mai rapid decât alte propuneri, precum taxa impusă companiilor digitale şi introducerea unei taxe pe CO2 la produsele importate în UE.

Disputele cu privire la veniturile din certificatele de poluare reflectă o diviziune mai amplă între statele occidentale, precum Germania, Franţa şi Olanda, care vor să pună la punct o revenire economică „verde” din pandemie, în timp ce ţările din est sunt preocupate de obiectivele costisitoare în domeniul climei.

„Refuzăm să punem Pactul Verde deasupra revenirii”, a declarat un oficial guvernamental dintr-o ţară estică, referindu-se la principalul program al UE destinat reducerii emisiilor poluante la zero până în 2050. „Nu există un Pact Verde fără o revenire”, a adăugat oficialul citat de Reuters.