Autoritatea de Reglementare vrea să intervină împotriva operatorilor care îşi ameţesc clienţii cu ofertele. După o vară linştită, în care operatorii mobili au lucrat „în background“ la îmbunătăţirea performanţelor reţelelor, iar cei de telefonie fixă s-au bătut pentru cel mai mic tarif de pe piaţă, toamna a venit cu o mică sămânţă de scandal.
Potrivit unei analize a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI), utilizatorii de telefonie autohtoni nu prea ştiu pe ce dau banii, prinşi în hăţişul ofertelor şi al planurilor tarifare prea complicate. „Un operator de telefonie mobilă, de exemplu, comercializează serviciile de voce pentru cartele preplătite folosind şapte planuri tarifare, fiecare plan tarifar conţinând între patru şi şase tarife pentru apeluri naţionale. În cazul abonamentelor, acelaşi operator furnizează serviciile naţionale de voce în nu mai puţin de 26 de planuri tarifare, majorităţii acestor planuri putându-le fi asociate combinaţii de unu la patru dintre cele 12 extraopţiuni disponibile. Mai mult, unele dintre extraopţiuni sunt comercializate la preţuri diferite, în funcţie de valoarea abonamentului, altele sunt legate în combinaţii în scară, în timp ce în cadrul fiecăruia dintre cele 26 de planuri tarifare există cel puţin două tarife diferite pentru apeluri naţionale“, se menţionează în studiul respectiv, realizat de consultantul ANRCTI, TASC Consulting, studiu care rămâne, deocamdată, confidenţial. „Studiile vor fi date publicităţii numai împreună cu strategia, întrucât trebuie analizate în contextul aspectelor abordate în strategie, scopul pentru care au fost realizate fiind acela de a completa o serie de informaţii de piaţă existente deja“, spune, pentru Capital, Dan Georgescu, preşedintele instituţiei.
O problemă de percepţie a utilizatorilor?
O privire asupra ofertelor arată însă că operatorul mobil vizat e Orange România „iar printre operatorii de telefonie fixă ai căror utilizatori sunt nemulţumiţi sunt RCS-RDS şi Romtelecom“, spun surse din cadrul ANRCTI. Totuşi, având în vedere că Orange România are cei mai mulţi clienţi de telefonie, fie aceştia nu sunt deranjaţi de multitudinea de oferte, fie nu preţul e cel mai important lucru pentru ei. „Luând in considerare datele pe care le avem la nivel mondial, în cadrul grupului France Telecom, clienţii din România sunt printre cei mai informaţi şi mai atenţi la costuri“, spune, în replică, Maria Homm, Analysis, Pricing & Research Support Manager la Orange România. „Acest tip de ofertă a fost creat tocmai pentru a oferi flexibilitate clienţilor. Din vânzările pe care le-am realizat, ne-am convins că această abordare este un succes, în comparaţie cu perioada în care clienţii aveau la dispoziţie un număr limitat de abonamente“. Să fie concluziile studiului realizat de către Gallup pentru TASC Consulting, pe un eşantion de 405 de utilizatori rezidenţiali de servicii de telefonie mobilă şi un eşantion de 379 de utilizatori rezidenţiali de servicii de telefonie fixă, cu vârsta peste 16 ani, doar o problemă de percepţie?
Da, în opinia Romtelecom. „Spre deosebire de alţi operatori, nu avem o politică de tarife care să ameţească clienţii prin oferte. Ne preocupă să înţelegem cât mai bine ce nu este foarte clar în privinţa acestora, mai ales că nu avem deloc servicii aşa scumpe cum le percep unii“, spune Cristina Popescu, Public Relations General Manager al companiei.
ANRCTI argumentează însă că „între practicarea unei multitudini de planuri tarifare şi profiturile unui operator,
nu există o relaţie de interdependenţă, ba mai mult, acest lucru poate aduce indicii în sprijinul concluziilor prezentate de ANRCTI“.
Potrivit unor surse din piaţă, autoritatea va lua în discuţie anumite reglementări în privinţa tarifelor, una din posibilităţile analizate fiind aceea de a impune menţionarea tarifului mediu pe minut în cazul fiecărei oferte în parte. Problema e cât de relevant ar fi acest tarif mediu dacă, de exemplu, un client vorbeşte 90% din timp doar în afara orelor de vârf?
«Între multitudinea de planuri tarifare şi profituri nu există o relaţie de interdependenţă, ba chiar poate aduce indicii în sprijinul concluziilor noastre.»
Dan Georgescu, preşedinte ANRCTI
