În ultimele luni, formațiunea a a fost implicată într-o dramă kafkiană, platforma de vot fiind blocată în cel mai dificil moment pentru partidul anti-sistem, scrie Wired.co.uk.

Partidul anti-establishment, înființat la finele anilor 2000 de comediantul Beppe Grillo și antreprenorul digital Gianroberto Casaleggio, s-a lăudat cu politica sa. Dând șansa cetățenilor să se pronunța asupra unor decizii strategice și să selecteze candidați prin voturi online. Nu oriunde, ci pe celebra platforma online a M5S, Rousseau, denumită după filosoful genovez, teoretician al democrației directe.

Divorț dureros cu Rousseau

În ultimele două luni, procesele interne ale partidului au fost întrerupte de un divorț dureros tocmai cu asociația care deține Rousseau, unde formațiunea obișnuia să țină buletinele de vot și dezbaterile.

La capătul unui lung conflict între partid și platformă, care pare să fi luat o pauză, întrebarea care se pune este dacă utopia democrației online a unui partid mai poate fi reînviată.

În multe privințe, disputa seamănă mai curând cu o opera buffa italiană, decât cu o confruntare politică asupra viitorului democrației participative.

Asociația Rousseau, fondată de Gianroberto Casaleggio și fiul său Davide, devenit președinte după moartea lui Gianroberto, în 2016, se plângea de mult timp că mulți aleși ai formațiunii 5 Stele au încetat să mai plătească cei 300 de euro lunar.

Cote lunare care constituiau o mare parte din veniturile sale. Organizația a susținut că, în total, sumele ajunseseră la aproximativ 450.000 de euro. O cifră pe care partidul a respins-o, pe motiv că s-au facturat servicii pe care nu le ceruse niciodată.

Giuseppe Conte, uns de Grillo peste Cinci Stele

Pe măsură ce conflictul s-a intensificat, în urmă cu două luni platforma a încetat oficial să servească drept arenă digitală a Mișcării 5 Stele, blocându-i viața politică internă în cel mai greu moment posibil. Din martie, formațiunea are un nou lider: pe fostul premier italian Giuseppe Conte, uns de Grillo pentru a reorganiza un partid uzat de cei trei ani de guvernare.

Dar, conform tradiției formațiunii politice italiene, conducerea și programul politic ale lui Conte vor trebui sancționate/aprobate prin voturi online. Impasul a făcut imposibil acest vot, lăsându-l pe Conte într-o situație complicată.

Un element crucial al disputei a fost controlul asupra datelor personale ale miilor de membri înregistrați pe Rousseau. Mişcarea 5 Stele a spus că are nevoie de aceste date de contact, pentru a nu fi obligată să reconstruiască baza de membri de la zero atunci când adoptă o platformă alternativă. Dar Casaleggio a refuzat să predea datele, susținând că partidul nu are un reprezentant legal.

Problema a fost în cele din urmă soluționată zilele trecuute, printr-o hotărâre a Autorității italiene pentru protecția datelor. Acesta a ordonat Rousseau să predea baza de date. Într-o postare pe Facebook, Conte a anunțat că s-a ajuns la o înțelegere cu Casaleggio cu privire la achitarea taxelor.

Ce s-a ales de visul tehno-populist

Sfârșitul relației formațiunii cu Rousseau, etichetată drept „sistemul de operare”, reprezintă o schimbare majoră în sine. Pentru că spune multe despre perspectivele reale ale visului tehno-populist pe care partidul l-a promovat.

Internetul a fost întotdeauna o componentă cheie a strategiei partidului. Încă de la început, blogul lui Beppe Grillo a fost esențial pentru a motiva ceea ce numea „oamenii de pe web” și pentru a forma liniile de partid. În anii care au precedat lansarea mișcării, în 2009, activiștii s-au organizat prin Meetup, o rețea socială concepută pentru a conecta utilizatori cu interese sau cauze similare.

Meetup au ajuns să includă mii de oameni și, de asemenea, au ajutat la crearea primelor candidaturi locale din ceea ce avea să devină ulterior Mișcarea 5 Stele.

Participarea directă a cetățenilor la politica de partid prin intermediul instrumentelor digitale ar putea să crească în viitorul apropiat.

Mișcarea 5 Stele a fost doar unul dintre „partidele digitale” care au apărut în întreaga lume. În Spania, Podemos, de stânga, a adoptat o platformă în stilul Rousseau, unde membrii săi pot dezbate și vota. Instrumente online comparabile au fost folosite în Franța, în Spania, în Germania. Și laburiștii din Marea Britanie, au început să experimenteze forme de participare electronică în procesele lor interne.