Mă scuzați, altă rimă nu am găsit, ca să zic așa.
Din păcate, ”propagandă ieftină” nu începe cu V, ca să pot spune că V-ul despre care tot vorbește ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, de aici își trage originile.
Departe de mine ideea de a minimaliza situația extrem de grea prin care trece sectorul HORECA, cu atât mai puțin faptul că sute de mii de oameni se confruntă cu imposibilitatea de a-și asigura pâinea zilnică.
În toiul scandalului și al acuzațiilor venite dinspre patronii de restaurante aduși în sapă de lemn, atât de criza provocată de coronavirus, cât și de lipsa de reacție și de bâlbele uriașe ale guvernanților, se scapă însă un lucru din vedere:
Producția industrială a României este în picaj liber. Industria este principala ramură care susține economia din țara noastră, având un aport de peste 20% din PIB și, cu atât mai mult, principala ramură producătoare, care, alături de agricultură, ar trebui să umple golurile și să diminueze gravele deficite cu care se confruntă în prezent România.
Reducerea deficitului comercial și chiar a celui bugetar nu se pot realiza fără o creștere economică organică, bazată pe producția internă, așa cum chiar actualii guvernanți îi acuzau pe cei dinaintea lor că nu fac, până să le ia locul.
Or, despre agricultură știm deja că 2020 a adus prăpădul.
În ceea ce privește producția industrială, Institutul Național de Statistică a publicat azi datele: în luna august 2020, producţia industrială a fost mai mică cu 4,3%
ca serie brută și cu 5,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate, în comparație cu august 2019.
În primele opt luni ale anului, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 13,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 14,2%.
Asta în condițiile în care nici 2019 și 2018 nu s-au prezentat grozav în ceea ce privește producția industrială.
Nimic nu pare a-l opri însă pe Florin Cîțu din a prezenta realizările mărețe ale mandatului său.
”Așa cum am estimat, industria își revine. (…) Măsurile luate de guvern până acum au avut un impact POZITIV și acest lucru se vede. Industria a fost distrusă de trei ani de guvernare socialistă. Intrase în recesiune la începutul anului 2019.
Acum toate semnele arată, fară dubiu, că la finalul trimestrului 2 sau începutul trimestrului 4, pentru prima oară în 2 ani dinamica sectorului industrial o să fie POZITIVĂ. Un lucru foarte important având în vedere contextul economic prin care trecem.”, a scris ministrul de Finanțe azi pe contul său de socializare.
Cîțu invocă de fapt creșterea de 3,9% consemnată în dreptul lunii august, în comparație cu luna precedentă.
Astfel, în luna august 2020, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă cu 10,5% ca serie brută şi a crescut cu 3,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, ne anunță INS-ul, suficient însă pentru ministrul de Finanțe să proclame din nou V-ul – revenirea rapidă din criza economică, urmare a politicilor de succes adoptate de Guvernul Orban.
Între timp, România a încheiat primele opt lui ale anului cu un deficit comercial de 11,5 miliade euro, cu 642 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2019 (+6%), după ce exporturile au scăzut cu 15,3%, în timp ce ritmul de reducere a importurilor a fost de 11,2%.
Iar deficitul bugetar a urcat după primele opt luni ale anului la 54,77 miliarde lei, reprezentând 5,18% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au scăzut cu 1,4%, iar cheltuielile au crescut cu 13,3%.
Chiar dacă V-ul promis de ministrul de Finanțe se va realiza, în cele din urmă, deși există un mare scepticism exprimat de unii economiști, cu privire la acest lucru, întrebarea care se pune este ”și ce dacă?”.
Dacă revenirea economiei se va face prin accentuarea deficitelor gemene, care riscă să devină nesustenabile, în condițiile în care ramurile care ar trebui să aducă producție și plus-valoare nu vor fi resuscitate, pe cine se vor răzbuna până la urmă (vendetta – sete de răzbunare nestăpânită, conform dex) guvernanții?
