Un înalt oficial din Ministerul de Externe rus, Aleksei Polishchuk, a spus că belarușii ar putea participa direct, în cazul în care ucrainenii vor ataca primii, cu o „invazie”. Același lucru este valabil dacă vor intra pe teritoriul Rusiei.

Prin urmare, judecând după aceste cuvinte, nu este o acțiune preventivă, ci un răspuns. Între timp, cele două armate prietene au continuat cu exercitările prezentate ca un act de descurajare împotriva adversarului, în timp ce șeful forțelor terestre de la Moscova, Oleg Saliukov, a verificat cât de pregătite sunt trupele de luptă.

Gesturi și propagandă pentru a menține oricum tensiunea ridicată. Totul este însoțit de avertismente lansate de însuși președintele ucrainean Volodimir Zelenski: în urmă cu câteva zile susținea că rezistența este pregătită să facă față unei posibile amenințări, chiar dacă deocamdată a înregistrat doar „declarații revoluționare”.

Mișcările

Moscova – nu de astăzi – a instituit trenuri în și dinspre Belarus. Convoaie care au transferat soldați și poate au retras stocuri de muniție de artilerie, pentru a fi trimise pe front, transferuri de materiale destinate și contingentului dislocat de Vladimir Putin în țara prietenă, între 10.000 la 15.000 de militari, potrivit estimărilor.

Prezența cu trei „chei”: antrenarea rezerviștilor; sprijin pentru forțele locale; diversiune pentru a-i ține ocupați pe inamici.

Specialiștii în război continuă să fie sceptici față de o ofensivă din Belarus, întrucât dictatorul Lukașenko se teme de repercusiuni interne, armata sa nu ar fi la înălțimea provocării, are puțin de câștigat și multe de pierdut. Apoi, sunt obstacole geografice.

Râuri, zone mlăștinoase, păduri – după cum povestește un reportaj realizat de „Reuters” –, care unite cu desfășurarea adoptată de Ucraina, pot face misiunea extrem de costisitoare. Soldații cunosc bine teritoriul, își protejează națiunea, dar și casele lor, au o motivație în plus.

Presiunile

Pe de altă parte, Kremlinul ar fi exercitat presiuni mari și este clar că deschiderea unui nou front, probabil concomitent cu eventuala ofensivă de primăvară, ar putea crea dificultăți Kievului. În primele zile ale crizei, s-a emis ipoteza unui atac la granița cu Belarus, pentru a tăia căile de comunicație și aprovizionare care trec spre nord. Operațiunile s-au dezvoltat, apoi, într-un mod complet diferit.

Totuși, unii observatori continuă să repete că fiecare război este alcătuit din faze, este dificil de făcut previziuni, de aceea ne bazăm pe supravegherea efectuată de serviciile de spionaj, de sateliți, de colectarea de date electronice efectuată de aeronavele NATO, inclusiv cu un nou avion-radar care tocmai a fost trimis în România.

Surse americane au reiterat că nu au descoperit niciun semnal de intervenție iminentă, mesaj repetat de săptămâni întregi, ori de câte ori Belarusul a intrat în fluxul știrilor internaționale.

Mercenarii

Apoi, atenția este îndreptată spre Gardservis, o companie de securitate privata din Belarus creată în 2019, singura autorizată să dețină arme de foc. Formată din o mie de agenți, plătește salarii excelente și a angajat foști membri ai serviciilor de informații, ai unităților selectate, ai aparatelor clasificate. Personalul – conform relatărilor presei – este antrenat de instructorii Forțelor Speciale în centrul Marina Gorka.

Milițienii urmează cursuri de sabotaj, infiltrare, raiduri în spatele liniilor. Sunt cunoscute și contactele cu Grupul Wagner al lui Evgenîi Prigozhin prin intermediul schimbului de experiență. Un scenariu nu exclude ca „firma” să poată fi folosită într-un posibil atac împotriva Ucrainei, alături de ruși, sau să devină un instrument de provocare, se arată în corriere.it.