Va fi 2017 anul inaugurărilor în infrastructură?

Chiar dacă suntem la mijlocul exerciţiului bugetar 2014-2020, România nu a încasat niciun cent din cei aproximativ 12 miliarde de euro, bani nerambursabili pentru infrastructura de metrou, rutieră, feroviară, aeriană şi navală. Cele mai întârziate licitaţii pentru Ministerul Transporturilor sunt cele legate de reabilitarea Coridorului IV feroviar, Simeria-Arad, proiecte în valoare de circa 1,8 miliarde de euro. În 2017, odată semnate cele patru contracte pentru reabilitarea şi modernizarea căii ferate Simeria-Arad, în sfârşit se reuşeşte decontarea unor sume consistente din exerciţiul bugetar 2014-2020, bani pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare.

Anul 2017 înseamnă şi finalizarea lucrărilor pentru reabilitatea şi modernizarea a circa 100 km de cale ferată între Sighişoara şi Simeria. Tot pe Coridorului IV feroviar, Ministerul Transporturilor urmează să finalizeze la sfârşitul anului licitația pentru reabilitarea tronsonului feroviar Brașov – Sighișoara, valoarea estimată a contractului fiind de aproximativ 700 milioane euro, proiect finanţat tot din POS-T 2014-2020.

Referitor la parcul de material rulant, anul aceasta, Ministerul Transporturilor, demararează o licitaţie pentru achiziţionarea de trenuri prin intermediul Autorităţii de Reformă Feroviară, contractul fiind finanţat tot din bani europeni.

Tot în acest an, CFR SA urmează să anunţe licitaţia pentru linia de cale ferată Bucureşti-Aeroportul Henri Coandă.

Proiectul evaluat între 120-180 milioane euro înseamnă prelungirea liniei CF existente şi o gară comună cu metroul în zona parcării din faţa Aeroportului Henri Coandă.

Dacă în ultimii doi ani, Compania Naţională de Administrare a Infrastructuri Rutiere, (fostă CNADNR) a inaugurat numai 45 km de autostradă, pentru anul acesta, oficialii CNAIR au de tăiat panglici pentru cel puţin 160 km șosea la patru benzi. Este de aşteptat să se deschidă traficul pe cei aproximativ 70 km de autostradă între Sebeş şi Turda, încă aproximativ 50 km de autostradă între Câmpia Turzii şi Târgu Mureş, 8,7 km de şosea la patru benzi între Gilău-Nădăşelu şi porţiuni din lotul 2 Lugoj-Deva. În 2017 trebuie scoase de la naftalină caietele de sarcini pentru proiectarea și execuția capetelor autostrăzii Comarnic – Braşov şi reluate licitaţiile pentru centurile oraşelor Comarnic şi Buşteni.

Proiectul cheie pentru oficialii Ministerului Transporturilor rămâne autostrada Sibiu-Piteşti.

Guvernul Cioloş a lăsat noului Guvern un studiu de fezabilitate nefinalizat pentru autostrada Sibiu-Piteşti şi promisiunea că pot fi licitate două din cele cinci tronsoane care ar trebui să lege Muntenia de Transilvania. Autostrada Sibiu – Pitești va costa aproximativ 1,67 de miliarde de euro și ar putea fi gata abia în 2023.

Cum ar fi trebuit să arate Bucureştiul în 2010: centura modernizată, metrou în toate cartierele Capitalei, conexiune cu aeroportul, gară civilizată. Exact aşa erau prezentate hărţile de foştii oficiali guvernamentali la începutul anilor 2000. În timp ce Budapesta are trei centuri rutiere, Bucureştiul, în 2017 rămâne capitală europeană fără centură lărgită la patru benzi, unde, în prezent, este nevoie de cel puţin două ore să parcurgi aproximativ 20 km. O centură modernizată ar reglementa traficul şi ar ajuta cel puţin 2 milioane de persoane să ajungă la serviciu într-un timp rezonabil.

Epopeea lucrărilor de infrastructură din Capitală, Magistrala 5 de metrou înregistrează trei ani de întârzieri. Chiar dacă se finalizează lucrările de infrastructură de metrou, Magistrala 5 nu are semnalizare. Abia în 2017 se licitează lucrările de semnalizare, Metrorex avea în plan introducerea unor trenuri fără mecanic. Dacă s-ar deschide traficul în acest an atunci ar fi trebuit să fie impiegaţi în fiecare staţie de pe Magistrala 5 pentru că nu este semnalizare. În prezent, cele 10 staţii de metrou între Eroilor şi Drumul Taberei sunt în diverse stadii, Ministerul Transporturilor promite că bucureștenii vor putea circula cu metroul pe această secțiune la sfârşitul acestui an.

Anul  trecut, lucrările la Magistrala 5 au fost întârziate de un incident, în zona stației de metrou Eroilor, terenul s-a surpat din cauza lucrărilor de metrou, iar mai multe persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele. De asemenea, au fost dispuse măsuri de restricție a circulației rutiere în zona Eroilor și devieri ale traficului.

În decembrie 2016, bucureştenii ar fi trebuit să aibă la dispoziţie încă două staţii de metrou în zona de Nord a Capitalei. Staţiile Străuleşti-Laminorului nu s-au deschis traficului pentru că nu s-a lansat licitaţia privind lucrările de semnalizare.

Procedurile birocratice pentru licitaţia privind lucrările de instalaţii întârzie proiectul minim 8-9 luni.

Un alt proiect aflat pe masa conducerii Metrorex este linia de metrou care face legătura cu Aeroportul Henri Coandă. Licitaţia pentru Magistrala 6 ar fi trebuit demarată în 2016.

Pentru acest an, oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti trebuie să implementeze anumite măsuri prin care să reducă timpul de aşteptare la punctele de control pe Aeroportul Henri Coandă. Alte nevoi de dezvoltare sunt creşterea mobilităţii regionale prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, creşterea capacităţii aeroporturilor în corelare cu cererea de trafic şi cu obiectivele de protecţie a mediului. Chiar dacă sunt bine împărţite la nivel teritorial, aeroporturile regionale, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Baia Mare, Iaşi, Suceava sau Bacău nu dispun de infrastructura şi facilităţile necesare pentru deservirea aeronavelor mari şi traficului crescut de pasageri, preconizat pentru următorii 10 ani. Investiţiile în infrastructura aeroportuară sunt legate de atragerea operatorilor aerieni şi a călătorilor.

În acest an, Ministerul Transporturillor are în vedere continuarea implementării proiectelor de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în Portul Constanta Sud, platforma industrială şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călărași şi Brăila. Alte proiecte în domeniul naval sunt modernizarea ecluzelor la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă Midia – Năvodari. Ministerul Transporturilor, în Master Planul General de Transport al României, a introdus şi o listă de modernizare a porturilor dunărene şi dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale (Giurgiu, Corabia, Galaţi).