Un imens transfer de bogăție, în valoare de 90 de trilioane de dolari, în următorii 20 de ani. Milenialii ar putea fi „cea mai bogată generație din istorie”, potrivit companiei de consultanță Knight Frank.
Până în momentul în care vor moșteni aceste averi, vor avea 40 de ani și s-ar putea să nu aibă aptitudinile necesare de a-și începe propria afacere sau de a investi, avertizează experții.
„Milenialii sunt foarte prost pregătiți pentru a gestiona această bogăție”, a spus Salvatore Buscemi, expert în gestionarea averilor.
Specialiștii sugerează că generația milenialilor se va concentra mai mult pe obiective pe termen scurt, în timp ce persoanele din generația anterioară au fost axate pe economisirea banilor, pentru obiective precum construirea familiei și pensionarea, informează CNBC.
Millenialii ar putea fi cea mai bogată generație din istorie, dar nu sunt pregătiți să facă față afluxului mare de bani.
Milenialii, „cea mai bogată generație din istorie”
Un imens transfer de bogăție, de 90 de trilioane de dolari, în următorii 20 de ani, va face, probabil, din mileniali „cea mai bogată generație din istorie”, potrivit estimărilor companiei de consultanță imobiliară globală Knight Frank.
Așa-numita generație tăcută – cei născuți de obicei între 1928 și 1945 – și baby boomer, cei născuți între 1946 și 1964, vor „preda frâiele” milenialilor ( născuți între 1981 și 1996) atunci când vor lăsa moștenire activele, susține compania.
Millenialii au fost prezentați drept risipitori, leneși și frivoli, dornici să scoată mulți bani din buzunar pentru pâine prăjită cu avocado, în loc să economisească pentru a-și cumpăra o casă.
Nu sunt pregătiți să gestioneze atâția bani
Așa că unii se întreabă cât de pregătiți sunt să gestioneze venituri atât de mari.
„Milenialii sunt foarte prost pregătiți. Nu sunt la fel de bine pregătiți ca generația care a generat bogăție”, a declarat Salvatore Buscemi, co-fondator și partener al companiei Brahmin Partners, pentru CNBC.
Până în momentul în care vor moșteni aceste averi, vor avea 40 de ani și s-ar putea să nu aibă aptitudinile de a-și începe propria afacere sau de a investi, a explicat el.
„Nu au abilitățile necesare pentru a putea face asta, pentru că nu au trebuit să facă asta niciodată. Nu au fost niciodată impulsionați”, a mai spus el.
Buscemi a explicat că natura umană sugerează că oamenii au o mai mică înclinație pentru a dobândi noi abilități, pe măsură ce îmbătrânesc.
Experții sugerează că generația milenialilor se va concentra, probabil, pe obiective pe termen scurt, în timp ce generația precedentă a fost axată pe economisire, pentru etape precum construirea familiei și pensionare.
Deși milenialii au trecut prin criza financiară globală în 2008, sunt mult „mai departe” de necazurile celui de-al Doilea Război Mondial și de consecințele acestuia, care au contribuit la formarea mentalității părinților lor despre bani, a menționat un raport al RBC Wealth Management.
„Generația sandwich” trebuie să-și sprijine atât părinții, cât și copiii
În plus, conform cercetării companiei de servicii financiare LendingClub, generația milenialilor trăi de la un salariu la altul, deoarece această „generație sandwich”, trebuie să-și sprijine atât părinții în vârstă, cât și copiii.
Există, de asemenea, o diferență între oamenii care au făcut avere și cei care o moștenesc, punându-i pe cei din urmă în dezavantaj atunci când vine vorba de gestionarea averii sau de a face față pierderii acesteia.
„Oamenii care au făcut avere au un puternic sentiment control intern”, a spus psihoterapeutul clinic Paul Hokemeyer, adăugând că persoanele care și-au construit bogăția au încredere în abilitățile și capacitatea lor de a face din nou bani, în cazul în care rămân fără nimic.
Cei care vor moșteni avere vor fi mai nesiguri. Ei știu că pot supraviețui într-o grădină zoologică, dar nu sunt siguri de capacitatea lor de a supraviețui în junglă”, a subliniat Hokemeyer.
Psihoterapeutul a observat că milenialii tind să fie mai înțelepți cu privire la puterea inerentă a bogăției și să abordeze banii mai mult ca administratori care „îi folosesc pentru a îmbunătăți lumea, în care se simt privilegiați că se află.”