Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat luni un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Închisoare până la 3 ani sau amendă

Proiectul a fost trimis la reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în proiect.

Proiectul transpune un articol din Decizia cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Legea a fost atacată la CCR de președintele Iohannis

Amintim că, Senatul a completat în noiembrie 2021, în plen, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, la reexaminare, legea pentru modificarea articolului 369 din Codul penal prin care se pedepseşte incitarea la ură, violenţă şi discriminare, fiind incluse criteriile de discriminare.

Legea, iniţiată de Guvern în luna februarie a anului trecut, a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 30 iunie şi atacată la CCR de preşedintele Klaus Iohannis din cauza lipsei unor criterii în conţinutul normei de incriminare a infracţiunii.

Pe 15 septembrie, CCR a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile legii potrivit cărora incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Motivarea CCR privind neconstituţionalitatea

„Curtea constată că lipsa unor circumstanţieri cu privire la elementul material şi urmarea imediată a infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare face dificilă şi, uneori, imposibilă delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care incită publicul, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane, indiferent de motivul discriminării sau de intensitatea vătămării.

Dispoziţiile penale supuse controlului sunt formulate într-un sens larg, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi din perspectiva altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii”, se precizează în motivarea CCR.

Guvernul şi-a argumentat actul normativ prin „procedura declanşată de Comisia Europeană, precum şi deficienţele semnalate de aceasta, ce impun luarea măsurilor necesare pentru punerea legislaţiei naţionale în acord cu prevederile Deciziei-cadru 2008/913/JAI, astfel încât să se asigure transpunerea corectă a prevederilor acesteia”.