Bulgaria a reuşit să aibă şi încasări mai mari la bugetul de stat, în condiţiile în care impozitele şi contribuţiile sunt mai mici decât cele din România.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) critică proiectul de buget pentru acest an, despre care spune că este unul fragil, care nu asigură dezvoltarea economică şi nici invesiţiile.
„Indicatorii macroeconomici şi bugetari au fost stabiliţi cu un optimism nerealist, în raport cu evaluarile similare ale altor instituţii, ceea ce indică o senzitivitate foarte ridicată a agregatelor de venituri (rezultate din creşterea economică, dinamica numărului de angajaţi, câştigului salarial brut în sectorul concurenţial, TVA, accize) la ipotezele avute în vedere, realizari inferioare prognozelor luate în calcul în construcţia bugetară având ca efect un deficit cu mult mai mare decât cel declarat”, spun reprezentanţii CNIPMMR.
CNIPMMR constată şi creşteri mari ale creditelor de angajament, chiar şi de 5.794,52% în condiţiile în care raportarea se face la anul 2018, an pentru care au fost de asemenea prevazute creşteri semnificative comparativ cu 2017. Proiectul Bugetului de stat pentru anul 2019 continuă practica din anul anterior, având prevăzută o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodata şi principala problema a situaţiei bugetare în urmatorii ani. Orice construcţie bugetara bazată pe programare multianuala necesita prevederi distincte: execuţia curentă a bugetului, pe de o parte, şi execuţia multianuală, pe de alta parte.
Creditele de angajament privesc execuţia multianuală a bugetului, adica sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plaţi în exerciţiile bugetare viitoare. Cu cât creditele de angajament prevazute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plaţile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut. Un volum record de credite de angajament în 2019, va presa puternic asupra bugetelor viitoare, „bugetul paralel” astfel umflat ţinând pe loc sau chiar determinând scaderea important a cheltuielile curente în viitor.
Consiliul spune că sunt prevăzute, în proiect, creşteri importante de venituri, rezultate din impozite si contribuţii datorate de întreprinderi, în condiţiile în care scad finanţarile pentru programele naţionale destinate susţinerii IMM-urilor şi masurile de susţinere a dezvoltarii economiei sunt insuficiente (veniturile din impozitul pe venit, profit şi câştiguri capital persoane juridice cresc cu 9,53% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitul pe profit creşte cu 9,86% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe profit de la agenţii economici cresc cu 10,45% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitulul microîntreprinderilor cresc cu 13,80% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe veniturile din activitaţi independente cresc cu 79,47% comparativ cu anul anterior, veniturile din contribuţia asiguratorie pentru munca aferenta bugetului de stat creşte cu 162,94%, contribuţiile angajatorilor cresc cu 64,35%, etc.).
Cresc şi încasările din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii, cu 529,21% comparativ cu 2018.
Consiliul precizează că, deşi se recunoaşte importanţa sectorului IMM – contribuitor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de munca şi se menţioneaza susţinerea lui prin programe, proiectul bugetului de stat pentru 2019 nu respecta dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii, care prevede că anual prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene si fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare si a masurilor de sprijinire a înfiinăarii de noi întreprinderi si de susţinere a dezvoltarii întreprinderilor mici si mijlocii, la nivel naţional şi local, prevazute în Strategia guvernamentala pentru susţinerea dezvoltarii întreprinderilor mici şi mijlocii”.
Potrivit proiectului, pentru programele naţionale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert şi Antreprenoriat, comparativ cu realizarile din 2017 (1,233 miliarde lei credite bugetare) este prevazută doar suma de 545 milioane lei credite bugetare, în condiţiile în care, potrivit execuţiei preliminare 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865,031 milioane lei credite bugetare, fiind estimata şi o continuă reducere a bugetului acestor programe (în 2020: 431,115 milioane lei, credite de angajament şi tot atât, credite bugetare; în 2021: 449,502 milioane lei, credite de angajament şi tot atât credite bugetare; în 2022: 450,144 milioane lei, credite de angajament ş tot atât, credite bugetare).
Deşi se recunoaşte importanţa prevenţiei, socotită unul dintre principiile de baza ale Codului economic al României, aceasta însemnând că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat si apoi prevenit, în proiectul legii bugetului pe 2019 sunt prevazute creşteri importante ale veniturilor din amenzi, penalitaţi şi confiscari (37,52% raportat la 2018), în condiţiile în care în anul 2018 au fost de asemenea prevazute creşteri semnificative comparativ cu 2017 a veniturilor din amenzi, penalitaţi şi confiscari (cu 34,66% – 172,72%, raportat la 2017, în funcţie de subcapitol).
„Deşi în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbeste despre simplificarea birocraţiei şi reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevazute creşteri semnificative ale veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activităţi”, este prevazuta o creştere cu 257,13% raportat la 2018)”, spun reprezentanţii CNIPMMR.
CNIPMMR evidenţiază şi reducerea bugetului Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert şi Antreprenoriat cu 28,9% comparativ cu 2018, scăderea creditelor bugetare aferente programului pentru stimularea înfiinţării IMM-urilor “Start-Up Nation – Romania” (de la 778,895 milioane lei credite bugetare în 2018 la 383,597 milioane lei credite bugetare în 2019), reducerea semnificativă a Programului pentru dezvoltarea activitaţilor de comercializare a serviciilor pe piaţă, a Programului naţional de microindustrializare, precum şi a Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor.
CNIPMMR susţine necesitatea revizuirii bugetului de stat pe anul 2019, creşterea sumelor destinate sprijinirii creşterii economice şi pentrumcrearea de locuri de munca; revizuirea estimarilor pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari (în special creşterea economică: 5,5%, inflaţia medie anuala: 2,8%, cursul valutar de 4,6701 lei pentru un euro, numarului de angajaţi, creşterea salariului brut), precum şi creşterea finanţărilor alocate programelor pentru IMM-uri şi creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii dezvoltarii economice, precum şi lansarea unor proiecte ample de investiţii, care sa rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scazută.
