Când oamenii de știință au analizat probele de aer din miezurile de gheață din Antarctica, au descoperit că hidrogenul atmosferic a crescut cu 70% pe parcursul secolului al XX-lea.
Chiar dacă legile recente privind poluarea aerului au încercat să reducă emisiile de combustibili fosili, emisiile de hidrogen au continuat să crească, fără semne de încetinire. Se presupune că de vină ar fi anumite scăpări.
Hidrogenul molecular este o componentă naturală a atmosferei noastre, in urma descompunerii formaldehidei. Este, de asemenea, un produs secundar al arderii combustibililor fosili, în special din gazele de eșapament ale automobilelor.
În timp ce hidrogenul nu captează singur căldura din atmosferă, poate afecta indirect distribuția metanului și a ozonului. După dioxidul de carbon, acestea sunt cele mai importante două gaze cu efect de seră, ceea ce înseamnă că nivelurile globale de hidrogen pot perturba și clima.
Studiul actual este primul care oferă cifre clare. Între 1852 și 2003, probele de aer din apropierea Polului Sud sugerau că hidrogenul din atmosferă a sărit de la 330 de părți pe miliard la 550 de părți pe miliard.
Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, o creștere constantă a hidrogenului intre anii 2000 și 2015.
În ceea ce privește emisiile cauzate de om, se crede că emisiile de hidrogen provin în mare parte de la automobile, dar scurgerile de hidrogen din procesele industriale sunt rareori luate în considerare.
