În momentul de față Ucraina a pierdut războiul. În mai puțin de 48 de ore Rusia a reușit să pună la pământ un stat de la granița Uniunii Europene și NATO. În prezent, trupele rusești se află în Kiev, iar în gândul analiștilor apare dilema: ce vrea să facă Putin acum?
Vrea o nouă conducere politică a Kievului, o lovitură de stat și impunerea unei administrații pro-ruse și împotriva UE și NATO? Sau vrea soluționarea conflictului și negocierea unui nou status quo regional pentru Ucraina? Pe lângă importanța simbolică a Kievului pentru cultura și istoria rusă, perspectiva unui stat liber, dar ținut în șah de conflicte înghețate și noi state marionetă, poate să fie improbabilă. Totuși, există multe probleme logistice și politice atunci când vorbim despre impunerea unui nou regim într-o țară cucerită.
Din perspectiva istoricului Florian Bichir, cucerirea Ucrainei nu ar avea însemnătate dacă în Kiev nu este arborat steagul Rusiei.
„În mentalitatea rusească este o captură simbolică (Kievul nr.). E locul lor de naștere. A nu atinge Kievul ar fi o înfrângere din punct de vedere moral al Federației Ruse. Încă de aseară trebuia să cadă Kievul, e încercuit. Nu am văzut armata ucraineană, i-au curățat exemplar. Nu au vrut să lupte. Dincolo de occidentalismul acesta Ucraina este prăbușită într-o corupție îngrozitoare”, este de părere Florian Bichir.
Rusia a dominat din punct de vedere militar și strategic Ucraina în primele 24 de ore de conflict, iar acest lucru se poate observa și în prezent. „Pasul final al lui Putin ar fi să se întoarcă la Kiev după ce demisionează guvernul, să se facă unul pro-moscovit, și să apară mulțumirile pentru Putin că i-a eliberat și că nu intră în NATO”, comentează istoricul. În perspectiva sa, această evoluție a evenimentelor este posibilă și cel mai probabil, ar fi ideală pentru Putin.
Totuși, alți analiști sunt de părere că până la o încoronare a unui regim pro-rus la Kiev mai este de negociat și văzut, mai ales în contextul în care ar fi o sarcină complicată pentru Putin.
„Să faci schimbare de regim și să menții victoria militară pe care o dorește Rusia e foarte complicat când nu ai politicieni acolo. Schimbarea de regim nu e o chestie simplă. Federalizare se poate face inclusiv cu actuala conducere dacă se intră la negocieri. Donbasul nu va mai reveni la Ucraina niciodată. Ce se negociază acum este neutralitatea și ce bucăți din Ucraina va păstra Federația Rusă. Donbasul cu certitudine, canalul de alimentare cu apă al Crimeei cu certitudine. Asta va fi pe masă, nu federalizarea (Ucrainei nr.). Vor fi condiții de neutralitate pe care sub egida unor actori importanți occidentali Ucraina le va accepta sub o formă sau alta. Deci întrebarea este: va negocia Federația Rusă cu actuala conducere de la Ucraina sau va face schimbare de regim?”, este de părere geopoliticianul Dan Dungaciu.
Relația dintre ucraineni și ruși
Problema principală în toată această poveste este legitimitatea de care ar trebui să dispună noul lider impus de Putin la Kiev. Totodată există o problemă și la nivelul recunoașterii internaționale a noului regim ce ar putea fi impus, deoarece ar fi rezultatul unui conflict militar, nu al unei eliberări. Dan Dungaciu este de părere că discursul din 23 februarie al lui Putin cu privire la recunoașterea independenței celor două republici ucrainene a fost inacceptabil.
„Obsesia anti-ucraineană era evidentă, obsesia denazificării, a genocidului, nu le putea accepta nici măcar un cetățean al Federației Ruse. Nimeni nu are această convingere că există un genocid în Donbas. Cuvântul nazism în Federația Rusă înseamnă dușmanul de clasă”, explică Dungaciu.
Discursul lui Putin a fost exagerat și acest lucru se vede și în zecile de proteste din Rusia, unde civilii au ieșit în stradă deoarece nu sunt de acord cu invazia Ucrainei.
„65% din ucrainenii din Ucraina au o părere bună despre ruși, 85% dintre rușii din Rusia au o părere bună despre ucraineni. Jumătate dintre ucraineni nu voiau nici viză nici graniță cu Rusia. La nivel de populație nu ai cum să vinzi acest război. Problemele pentru el (Putin nr.) o să apară. Gândiți-vă cât costă și ocupația ulterioară. Americanii au cheltuit în Irak și Afganistan pentru că aveau bani să facă asta. Rușii nu au”, este de părere analistul Dan Dungaciu.
Zelenski se află într-o locație necunoscută la momentul respectiv, este ținut departe pentru a nu fi captura de către ruși. În paralel, aceștia se plimbă prin capitala Ucrainei, în Kiev, locul unde se va decide politic viitorul războiului.
„Când ai ajuns în Kiev contează mai puțin cum stai cu teatrele de operațiuni care nu sunt acolo din moment ce politica se decide în Capitală. Dacă se va decide o schimbare de regim sau o negociere cu actualul regim, asta se va întâmpla la Kiev. Negocierile acum se pregătesc”, explică Dungaciu.