Modernizarea punctului vamal Racovăţ din judeţul Botoşani trebuia finalizată la mijlocul anului 2010, însă lucrările sunt departe de a fi terminate, iar şantierul este pustiu.
Punctul vamal trebuie să fie dat în folosință în 2011, când România ar urma să intre în spațiul Schengen. Ionel Ungureanu, șeful vămii Stânca din județul Botoșani, spune că nu există nicio șansă ca punctul vamal Racovăț să fie dat în folosință până în martie viitor.
Lucrările, date în antrepriză unei firme locale, sunt în valoare de 360.000 de euro și se puteau face în două luni, dar acum se discută despre rezilierea contractului. Este doar un exemplu pentru modul în care România și-a făcut temele pentru aderarea la spațiul Schengen.
Centrul Român de Politici Europene a monitorizat timp de șase luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autorităților române în acest sens. Concluziile sunt următoarele: s-au înregistrat întârzieri, termenele de finalizare asumate în diferitele planuri de acțiune au fost de multe ori decalate, împinse din ce în ce mai aproape de data preconizată pentru aderare; condițiile sunt, în mare, îndeplinite, dar nu de nota zece; iar dacă nota de trecere este zece, atunci nu va lua examenul Schengen; România a mizat pe indulgență, așa cum a făcut-o și în momentul aderării la Uniunea Europeană. Atunci, contextul politic a favorizat accederea în UE, astăzi contextul politic ne poate fi defavorabil.
Cu toate acestea, președintele Traian Băsescu este de părere că aderarea României la spaţiul Schengen depinde numai de criterii tehnice, care au fost respectate.
Două tipuri de frontiere
Odată ce țara noastră devine membră a spațiului Schengen, cetățenii români vor putea trece frontiera indiferent de oră și prin orice loc, fără viză, având doar un document de identitate valabil.
Trecerea frontierelor interne ale UE ar semăna cu o călătorie în interiorul propriei țări. Controale nu se fac pe aceste frontiere, decât dacă sunt instituite, prin decizia individuală a unui stat membru, pentru o perioadă limitată de timp, din rațiuni de ordine publică sau securitate națională.
Lipsa curentă a controalelor majorează însă riscurile pentru securitatea internă a țărilor membre. În compensație, se întărește cooperarea transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră.
De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție, precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale. Pe de altă parte, un set de reguli uniform aplicat asigură cetățenilor din statele membre protecția datelor cu caracter personal.
2011 PE SCURT
Dacă țara noastră devine membră a spațiului Schengen, eveniment preconizat pentru 2011, cetățenii români vor putea trece frontiera indiferent de oră și prin orice loc, fără viză, având doar un document de identitate valabil.