După o creștere economică de vis în 2017, un procentaj de 6,1%, cel estimat inițial pentru acest an, părea de bun-simț. Cu toate acestea, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revenit și a redus estimarea de creștere la 5,5%. Din păcate, după rezultatele economiei din primul semestru, și această estimare s-ar putea dovedi eronată. Iar acest lucru este recunoscut chiar de cei care au participat direct la conceperea bugetului de stat. „Creșterea economică nu a încetinit. (…) Anul acesta se raportează la anul trecut și, de aceea, este undeva la 4 – 4,1%. Anul viitor, creșterea economică va fi peste 7%. Pariul meu este ca va fi peste 8”, a declarat, de curând, Darius Vâlcov, „eminența cenușie” din spatele programului economic al PSD și consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului, pentru DCNews.

Cu alte cuvinte, guvernanții sunt conștienți că realitatea din prezent diferă față de toate estimările, atât cele de la început de an, cât și față de cele recente. De altfel, bugetul a fost conceput plecându-se de la o creştere economică de 5,5%. „Mi se pare că această creștere este foarte generoasă, luând în considerare ultimele două trimestre pentru care avem deja date finale. Avem un PIB trimestral, în primul trimestrul, cu o creștere de 0,1%, iar pentru trimestrul doi avem o creștere reală de 1,4%, față de trimestrul precedent“, a spus, într-o conferință de presă, Anca Dragu, fondator al partidului „Mișcarea România Împreună” și fost ministru al Finanțelor. Aceasta a mai arătat că șansele ca estimarea Prognozei să fie corectă sunt extrem de mici. „Ar fi nevoie ca în trimestrele trei și patru, în fiecare dintre ele, creșterea economică să fie de circa 3,4% în termeni trimestriali. Acest ritm de creștere economică de 3,4% România l-a atins doar în două trimestre, din cei 28 de ani, în 2007 și în 1996. Este puțin probabil ca în trimestrul trei și în trimestrul patru să avem o creștere de 3,4%, cu atât mai mult cu cât agricultura are un rol important în aceste două trimestre, iar vremea nu a fost favorabilă agriculturii și în zona zootehniei avem problema pestei porcine“, a mai explicat Anca Dragu. Prin urmare, de aici vine prima amenințare a țintei de deficit: creșterea economică va fi, probabil, mai mică decât cea pe care s-a bazat bugetul. Totuși, și aici contează la ce te raportezi.

De exemplu, în noua prognoză de vară, experţii CNSP au reevaluat datele macroeconomice. Așa că, dacă în primăvara estimau că în acest an PIB-ul României va ajunge la 930 miliarde de lei, cu un avans al PIB-ului de 6,1%, acum au estimat PIB-ul la 945 miliarde de lei şi o creştere economică de doar 5,5%. Cum este posibil? Acest lucru se poate explica prin aplicarea deflatorului PIB, adică evoluţia preţurilor pe baza cărora se calculează Produsul Intern Brut. În prognoza de toamnă deflatorul era de 2,1%, iar în actualizarea din iulie 2018 deflatorul este de 4,3%. Astfel, deficitul bugetar, care a scăpat de sub control pe primele şase luni, ajungând la aproape 15 miliarde de lei, are un nou spaţiu de creştere şi se poate încadra mai uşor în limita de 3% din PIB. Este însă posibil ca toată această inginerie să nu-și atingă scopul. Cheltuielile cresc – și vor continua să crească – mult mai mult decât veniturile. Iar dacă toate cheltuielile sunt sigure, unele venituri rămân iluzorii.

 

Un buget fără măsură

Atunci când revista Capital a analizat programul de guvernare al PSD, concluzia a fost clară: nu sunt bani pentru atât de multe promisiuni. Prin urmare, am estimat că, din program, se va respecta doar parțial planul cu privire la salarii și pensii, în timp ce partea de infrastructură, educație și sănătate se va dovedi un fiasco. De asemenea, am estimat că se va miza pe creșterea inflației. După un an și opt luni de guvernare PSD, putem spune că ne-am înșelat doar într-o singură prognoză – măririle de salarii și pensii sunt aproape integral ca în programul de guvernare.

Prin urmare, cheltuielile fixe au ajuns la un nivel nesustenabil, iar asta se vede deja în execuția bugetară. Astfel, în primul semestru din 2018, cheltuielile au ajuns la 147 miliarde de lei, în timp ce veniturile au fost de doar 132,04. De aici rezultă un deficit de 14,96 miliarde de lei, adică 1,58% din PIB-ul căruia i s-a aplicat deflatorul. Cum s-a ajuns în această situație? Au crescut cu 24,4% sumele alocate salariilor bugetarilor, iar cele pentru asistența socială s-au majorat cu 13,9%. „Ne așteptăm la presiuni bugetare – bineînțeles, toată lumea știe despre creșterile salariale, de creșterile cheltuielilor cu asigurările sociale. S-a ajuns acum ca circa 70% din buget să reprezinte aceste tipuri de cheltuieli rigide. Vă dați seama că marjele de manevră rămân destul de mici”, arată Dan Bădin, partener coordonator al serviciilor fiscale şi juridice, Deloitte România. Iar aici nu au fost luate în calcul noile promisiuni de creșterei salariale și nici majorarea cu 10% a punctului de pensie de la 1 iulie 2018.

Dacă cheltuielile arată groaznic, nici în ceea ce privește veniturile nu avem foarte multe motive de optimism. Acestea au crescut mult față de primele șase luni ale anului trecut, dar nu datorită evoluției economiei și nici datorită îmbunătățirii colectării la ANAF. Astfel, cele 14,81 miliarde de lei venite în plus la buget au trei explicații cât se poate de simple: mutarea contribuțiilor în seama angajatului, majorarea salariului minim și obligativitatea companiilor de stat să constituie dividende. Iar asta se poate vedea foarte ușor: veniturile din contribuții ale bugetului de asigurari sociale au crescut cu nu mai puțin de 12,5 miliarde de lei.

 

„Cea mai importantă parte vine din creșterea CAS de la 1 ianuarie  – da, CAS a crescut!. Ca mutarea contribuțiilor să fi fost neutră, procentul trebuia sa fie 21% și nu 25%. Avem astfel o creștere de 4%, adica cu 19%”, a explicat, în momentul apariției execuției bugetare, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Bani importanți au venit și din majorarea salariului minim, măsură care i-a afectat pe angajatorii privați. Dacă trecem la alt capitol al veniturilor, nu are cum să nu ne atragă atenția dividendele constituite de companiile de stat. Acestea au fost obligate și în acest an să repartizeze o cotă de minim 90% din profitul pe 2017 sub forma de dividende. Diferența față de anul trecut este că unele – mai ales cele din domeniul energiei – au obținut rezultate peste așteptări și au vărsat sume mai mari la bugetul de stat. „Chiar dacă anul acesta ANAF raportează o creștere a încasărilor bugetare față de anul trecut, trebuie să luăm în calcul și distribuirile de dividende de la companiile de stat de anul acesta, care au fost la un nivel destul de mare”, a declarat Dan Bădin. Cu alte cuvinte, celelalte tipuri de încasări la bugetul de stat este foarte probabil să fie sub așteptări, lucru care arată că nici economia nu merge chiar atât de bine pe cât se spune și nici colectarea nu este la nivelul la care ne-am aștepta.

Ce ne așteaptă

Noua lege a pensiilor ar trebui să pună ordine într-un sector în care inechitatea a devenit regulă. Totuși, e greu de crezut – iar declarațiile guvernanților o demonstrează – că pensiile mari (mai ales cele speciale) vor scădea. Prin urmare, singura soluție e creșterea pensiilor mici. Bugetul însă nu permite nicio cheltuială, iar acest lucru va fi și mai clar după ce o să se simtă la buget creșterea din iulie a punctului de pensie.

 

Apoi, investitorii străini nu par deloc atrași de ideea de a veni în România. Drept dovadă, se anunță investiții record la vecinii noștri. Agricultura probabil va avea cel mai prost an din ultima perioadă – iar de la buget vor trebui chiar cheltuiți bani pentru a compensa din pierderile fermierilor. Teoretic, toate acestea au fost prinse în recenta rectificare bugetară. „Rectificarea ne mai aduce cheltuieli suplimentare la salarii, de 5,1 miliarde, la pensii de 1,8 miliarde, însă la investiții ne aduce un minus de 1,1 miliarde. Această creștere la salarii și pensii este o consecință a faptului că anul a început cu o subestimare a acestor cheltuieli”, explică Anca Dragu.

Scenarii de film prost

La cum arată tot peisajul bugetar, spre sfârșitul anului, Ministerul de Finanțe va avea de făcut niște eforturi uriașe pentru a rămâne în ținta de deficit. Așa cum s-a văzut la rectificare, se va renunța la investiții, care vor ajunge astfel la un minim al ultimilor ani. Dar, probabil, nu va fi suficient. „Chiar dacă am avut o relativă stabilitate fiscală în ultimul timp, este posibil ca în următoarele luni sau în următorii ani să vedem modificări pe zona de fiscalitate”, crede Dan Bădin. 

Guvernanții susțin că acest lucru nu se va întîmpla. Mai mult, în programul de guvernare vedem că unele scăderi de taxe ar fi trebuit deja să intre în vigoare. Ideal, dacă guvernanții ar fi responsabili, ar trebui să scadă cheltuielile cu pensii și salarii (eliminarea pensiilor speciale poate fi  o soluție), să lase nemodificată fiscalitatea și să păstreze investițiile. Oricum, este posibil ca niciunul din scenariile de mai sus să nu fie aplicat. Mai este o soluție, una care nu e de dorit pentru România. Iar pe acesta o vedem din declarațiile ministrului Finanțelor. „Uitaţi-vă la datoria publică: procedura de deficit excesiv poate fi declanşată nu doar când ai deficit peste 3% ci şi când ai datoria publică foarte mare, de peste 60%. Dar despre asta nu vorbeşte nimeni în Europa. Italia, Grecia sau alte ţări pot intra oricând în această procedură de deficit excesiv, dar nu se ia nimeni de ei”, a spus Eugen Teodorovici pentru DCNews. Astfel, plecând de la niște premise oarecum corecte, ministrul de Finanțe sugerează că depășirea țintei de deficit nu ar trebui să fie un mare lucru. În realitate, într-un astfel de scenariu, România ar avea mult de suferit. Apoi, se pierde din vedere o ecuație elementară: dacă într-o perioadă cu o creștere economică accelerată ai deficite de 3%, ce se va întâmpla în cazul unei crize?

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 3 septembrie 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)