În primele discuții bilaterale de după invazie, în Belarus, și din care a făcut parte și Mihailo Podoliak, Ucraina a cerut revenirea la status quo-ul din 23 februarie. Cu toate acestea, după evenimentele de la Bucea și din cauza presiunii interne, Ucraina nu a mai fost mulțumită de asta și a dorit să recupereze Donbasul, dar și Crimeea, anexată ilegal în 2014.
Când va fi pace în Ucraina?
Întrebat când va pune Kievul capăt războiului, consilierul președintelui ucrainean a spus că acest lucru se va întâmpla doar atunci când Ucraina revine la „granițele recunoscute internațional”, ceea ce include și peninsula Crimeea.
„Când trupele ruse părăsesc întreg teritoriul ocupat și revin la granițele recunoscute internațional. Desigur, asta include și Crimeea. După logica istorică, aceasta trebuie să ducă la o schimbare politică în Rusia. Actualii conducători ruși și-au făcut populația să vadă că singura cale de ieșire pentru supraviețuirea Rusiei este expansiunea.
Când societatea rusă își va da seama că nu este cazul, își va schimba elitele. Apoi, va trebui să vorbim despre reparații, urmărirea crimelor de război și o zonă demilitarizată la granița dintre cele două țări, iar cu partenerii noștri europeni să negociem forme de securitate reciprocă”, a declarat Mihailo Podoliak într-un interviu pentru 20 minutos.
Cererile noastre sunt rezonabile
În ceea ce privește armamentul, chiar dacă Ucraina a obținut deja de la aliați tancuri, există în continuare o reticență în ceea ce privește acordarea de avioane. De asemenea, Kievul a cerut, încă de la începutul invaziei muniție cu rază medie și lungă de acțiune.
„Aliații noștri știu unde ne aflăm în război și care sunt nevoile noastre. Războiul nu este ceva abstract. Fiecare etapă necesită anumite resurse. Analizăm resursele pe care Rusia le mobilizează și pe baza acestora ne calculăm propriile nevoi.
Mai întâi avem nevoie de rachete cu o rază de acțiune de 150-200 km pentru a putea întrerupe proviziile trupelor ruse; negociem deja asupra lor, dar le vom confirma doar când le vom avea. Atunci am avut nevoie de cel puțin două brigăzi de vehicule blindate de asalt, între 350 și 450 de tancuri, cu care să pătrundem rapid în teritoriile ocupate și să le eliberăm.
În al treilea rând, artileria și apoi aviația pentru a sprijini și a asigura acest avans. Noi negociem, președintele însuși negociază, cererile noastre sunt rezonabile”, mai spune consilierul lui Zelenski.
Va recurge Vladimir Putin la arma nucleară?
Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete ucrainene, a declarat cu câteva zile în urmă că ofensiva de recucerire a Crimeii nu va declanșa în niciun caz folosirea armelor nucleare de către Rusia, în ciuda avertismentelor din partea Moscovei și a informațiilor din mai multe țări aliate. În acest context, consilierul lui Zelenski a punctat, de asemenea, că „nu există niciun risc nuclear”.
„Nu există niciun risc nuclear. Rusia este gata să ucidă în afara teritoriului său, dar conducerea rusă nu vrea să moară. Țările cu arme atomice au arătat foarte clar Rusiei care ar fi prețul unui atac nuclear, că asimetria nu este dorită de elitele ruse. Aceşti oameni nu sunt dispuși să moară.
Vom recuceri Crimeea printr-o ofensivă convențională și într-un timp foarte scurt. Centrala din Zaporijjia este ocupată, dar controlată de AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). Nu există niciun risc în Zaporijjia, în ciuda faptului că Rusia o va folosi întotdeauna pentru a șantaja lumea. Le spun oamenilor din Europa să nu se teamă de Rusia, să nu asculte de Rusia și să facă ceea ce trebuie să facă”, a mai spus Podoliak.