Românii care dispun de cel puţin 50.000 de euro pot avea minimum o casă de vacanţă. Mulţi achiziţionează însă atât un apartament pe litoral, cât şi o casă la munte.
Mihai Rupea are 36 de ani şi conduce un service auto. „Ca să evit aglomeraţia şi zgomotul oraşului, am cumpărat acum trei ani un teren undeva în apropiere de Mărginimea Sibiului. Ieftin, doar vreo doi euro pe metrul pătrat am plătit atunci. Mi-am construit o casă din lemn care m-a costat în total 50.000 de euro şi acolo îmi petrec sfårşitul de săptămånă şi majoritatea vacanţelor“, povesteşte Rupea.
Mulţi dintre cei care au dispus de bani pentru astfel de investiţii au procedat la fel. Diferenţele au constat în alegerile făcute. „Sunt persoane care vor izolare totală – liniştea şi pesajul sunt criterii importante atunci cånd caută o casă de vacanţă. Alţii sunt interesaţi de case spaţioase, cu toate facilităţile, în care să petreacă pur şi simplu timp cu familia şi prietenii. Asemenea case pot avea: teren de tenis, piscină, saună, pivniţă pentru vinuri etc. Pentru alte persoane, casa de vacanţă trebuie să fie în proximitatea zonelor de loisir preferate (pistă de schi, plajă, zone de distracţie)“, explică Catrinel Constantinescu, broker în cadrul Coldwell Banker.
Pentru israelianul Daniel Ben-Yehuda, managerul general al Ramada Plaza, ideală pentru o casă de vacanţă este localitatea prahoveană Proviţa, aflată în apropierea oraşului Cåmpina. „Dacă mă hotărăsc să-mi cumpăr o casă de vacanţă, aceasta ar fi la Proviţa. Motivele sunt simple: cel mai curat aer, poziţionarea în zona verde subcarpatică, uşor accesibilă, plus atracţiile locale: castelul Iulia Haşdeu, casa memorială Nicolae Grigorescu din Cåmpina, tenis, golf“, îşi motivează Ben-Yehuda alegerea.
Potrivit experţilor, zonele preferate de romåni sunt Valea Prahovei (Sinaia, Buşteni, Predeal, Poiana Braşov) şi Litoralul. Mai nou, şi Delta Dunării a intrat în atenţia celor interesaţi de o casă de vacanţă. „Amplasamentul ideal rămåne cel montan sau Delta Dunării, alături de regiunile apropiate litoralului, cu deosebirea că acestea sunt utilizate aproape exclusiv în timpul verii şi că aici se optează în special pentru apartamentele de vacanţă“, spune Andrei Apetrei, director general al agenţiei imobiliare QCM.
Mai există „ieftin şi bun“?
„O casă din lemn, care de altfel este cea mai răspåndită, va costa mai puţin comparativ cu o casă din cărămidă şi beton. În plus, preţurile diferă în funcţie de complexitatea proiectului, finisaje şi manoperă. De aceea, este de preferat să se contacteze un consultant pentru acest tip de estimări“, spune Andrei Apetrei. La costul de construcţie trebuie adăugat şi preţul terenului, dar şi utilităţile, iar aici este extrem de importantă alegerea amplasamentului: apropierea de infrastructura de transport, cåt şi de cea de utilităţi. În ceea ce priveşte terenurile, Valea Prahovei şi Litoralul tind să devină prohibitive din cauza preţurilor ridicate (de minimum 30 de euro/mp în zone precum Costineşti şi ajungånd pånă la 2.500 de euro/mp, în Mamaia), aceste regiuni fiind ţintite în general de dezvoltatori. „La preţurile actuale cred că m-aş fi limitat la un teren pe care să stau din cånd în cånd cu cortul“, face haz de necaz sibianul Mihai Rupea, bucuros că a reuşit să-şi construiască din timp casa. Cu toate acestea, mai există debuşeuri şi pentru persoanele fizice. În zone precum Valea Doftanei, Munţii Apuseni sau zona muntoasă a Moldovei, cu condiţia să existe dreptul de construcţie, pot fi identificate terenuri cu preţuri de sub cinci euro/mp. La astfel de investiţie – un teren de maximum 500 mp, plus construcţia casei – costurile minime ar fi undeva între 50.000 şi 60.000 de euro, sumă destul de mare luånd în calcul veniturile romånilor. „Generalizånd, am putea vorbi despre un buget de 100.000 de euro pentru o construcţie cu două dormitoare şi de 300.000 de euro pentru o casă construită cu materiale clasice. De ceva vreme, remarcăm un trend: opţiunea pentru casă la munte şi apartament la mare“, afirmă Catrinel Constantinescu.
E indicat ca materialele să fie potrivite mediului în care se construieşte, iar tipul de casă să se integreze în areal. În Poiana Braşov sau Delta Dunării, autorităţile limitează construcţiile, atåt din cauza aglomerării, cåt şi a impactului negativ asupra mediului.
«Aş alege ca amplasament pentru o casă de vacanţă localitatea prahoveană Proviţa, datorită aerului curat şi apropierii de Cåmpina şi Bucureşti.»
Daniel Ben-Yehuda, manager general al Ramada
