Traditional, obiectul tranzactiilor la bursele de marfuri il constituie icheierea contractelor de vinzare- cumparare de marfuri fungibile, adica ilocuibile, potrivit parametrilor din contract. Specificul comertului de bursa este ca marfurile nu sunt prezente la negociere, ba chiar pot sa nu existe decit la timpul viitor (de exemplu, productia de griu din sezonul urmator). Este vorba de materii prime (cherestea, bumbac, fier vechi, produse petroliere), metale (produse siderurgice, neferoase, metale pretioase), produse agricole etc.
Reifiintata prin Legea nr. 31/ 1990 ca societate comerciala pe actiuni nominative, Bursa de Marfuri Bucuresti, apoi cele din provincie, icepind din 1993 – 1994 au redeschis cadrul institutional pentru comertul bursier i tara noastra.
Experienta din ultimii zece ani a functionarii burselor de marfuri arata ca existenta institutiilor nu a adus de la sine si o modificare i comportamentul agentilor economici. Desi bursa ofera contractelor icheiate siguranta executarii, un cost de tranzactie foarte mic, obtinerea de preturi optime i conditii de transparenta, totusi bursele au fost de fapt ocolite, preferindu-se tranzactiile la marginea legii sau i afara ei.
Nu este de mirare ca cele mai „bune” afaceri s-au facut i ultimii ani cu materii prime : cherestea, petrol, fier vechi, aluminiu, neferoase, cereale s.a.m.d. Materiile prime obtinute de la itreprinderi de stat pe preturi de nimic sau chiar sustrase s-au vindut la extern mult sub pretul pietei mondiale, sub cotatiile burselor straine, i detrimentul itregii societati.
Fenomene de genul vinzarii griului subventionat speculantilor de cereale sau vinzarea de metale neferoase sub pretul pietei la export ar fi putut fi evitate daca se itocmeau contracte transparente, la cotatia de bursa. De asemenea, prin documentatia de preofertare itocmita, indicind provenienta si depozitarea, se poate identifica sursa marfurilor.
in totala contradictie cu atitudinea agentilor economici beneficiari, societatile bursiere s-au preocupat neicetat de perfectionarea si adaptarea mecanismului bursier la cerintele comertului electronic. Astfel, Bursa Romina de Marfuri a lansat pe 19 decembrie 2000 sistemul propriu de tranzactionare electronica.
Bursa Maritima si de Marfuri Constanta (BMMC) a elaborat i ultimii ani un sistem integrat de exploatare a datelor, care asigura membrilor sau abonatilor informarea i timp real asupra tranzactiilor si cotatiilor interne si internationale (Reuters, Internet), precum si comunicarea directa cu bursa (fara fax sau telefon) pentru lansarea de preoferte sau negocierea directa itre doi participanti.
Tranzactii bursiere on-line
Informatiile de tip bursier sunt grupate pe ringurile bursiere existente: produse agricole, metale, petrol, cherestea, navluri sau piete i formare: piata energiei electrice, piata vinului, piata linii, piata inventiilor.
Sistemul InfoBMMC poate fi, prin modul de proiectare, un suport informatic de comunicare la nivelul Uniunii Burselor de Marfuri, ca premisa a realizarii unei piete bursiere organizate unitar la nivel national.
Punerea i valoare a acestei infrastructuri informatice se poate face pe cel putin doua cai: I. Prevederea prin lege ca toate achizitiile, din bani publici, de marfuri de bursa sa se faca apelind la acest mecanism; II. Motivarea agentilor economici care apeleaza la instrumentele economiei de piata, prin stimulente acordate de stat: prime, subventii, credite, granturi, facilitati fiscale.
Complementar eforturilor facute de burse pentru implementarea de sisteme de tranzactionare moderne apare necesara dezvoltarea unei interfete la beneficiari. Este vorba, de exemplu, la produse agricole, sa functioneze asociatiile si consiliile pe produs, depozitele publice (silozurile de interes national), registrul certificatelor de depozit, creditarea pe baza certificatelor de depozit, sistemul de compensare de tip bursier s.a.
Prin aparitia unei legi specifice a burselor de marfuri, Legea nr. 129 din 21 iulie 2000, multe dintre aceste aspecte sunt rezolvate de jure, urmind ca aceste mecanisme sa functioneze si i practica. Pe masura ce tot mai multi agenti economici se vor convinge de avantajele apelarii la burse pentru aprovizionare – desfacere, organizatiile profesionale si bursiere, vor prelua competente de autoreglementare si supraveghere. O data cu bursa apare acea mina nevazuta a economiei de piata, care este mult mai eficienta i eradicarea coruptiei decit multe batalioane de politisti.
Reluarea pozitiei Rominiei pe piata regionala si europeana a petrolului, cerealelor, energiei a fost, de asemenea, o preocupare a organismelor bursiere din Rominia, care au lansat i cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Economic de la Marea Neagra, prin senatorul Viorel Marian Pana, proiectul Bursei Regionale a Marii Negre, proiect isusit de reprezentantii tarilor membre (Recomandarea nr. 25/1998 a Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice a Marii Negre). Produsele pentru care s-a propus ifiintarea unei piete de tip bursier la Constanta, eventual i Zona Libera, sunt cerealele si petrolul. intr-un viitor nu prea idepartat, Rominia ar putea sa fie traversata de un culoar de tranzit pentru mari cantitati de titei din zona Marii Caspice spre Vest, care gaseste aici importante capacitati de prelucrare, beneficiari locali si posibilitati de distributie prin infrastructura existenta spre toate punctele cardinale. Un volum important de tranzactii locale presupune si o cotatie locala, sarcina ce si-ar putea-o asuma Bursa, pentru cotatii spot si future.