Luni, 15 februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a transmis că a luat o decizie importantă legată de vaccinul dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford împotriva COVID-19.
Mai exact, OMS spune că a omologat pentru utilizare în regim de urgenţă acest vaccin, o procedură care deschide calea spre distribuirea a sute de milioane de doze în ţările defavorizate. Aceste ţări sărace au fost, până în acest moment, private de posibilitatea începerii unor campanii de vaccinare, transmit AFP şi Reuters.
COVAX vrea să distribuie aproape 340 milioane de doze de vaccin în primul semestru al anului
Procedura OMS ajută acele ţări care nu deţin mijloace proprii de stabilire a eficacităţii şi inocuităţii unui medicament să obţină un acces mai rapid la astfel de terapii. Totodată, ea permite dispozitivului COVAX, creat pentru a asigura un acces echitabil la vaccinurile anti-COVID-19, să înceapă distribuirea dozelor.
Dispozitivul COVAX, pilotat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Alianţa pentru vaccinuri (GAVI) şi Coaliţia pentru inovaţii în privinţa pregătirilor pentru epidemii (CEPI), intenţionează să le distribuie 337,2 milioane de doze de vaccinuri în primul semestru din 2021. Marea majoritate a acestor doze sunt venite de la AstraZeneca-Oxford.
Aceste doze rezervate pentru COVAX sunt fabricate în Coreea de Sud, de AstraZeneca-SKBio, şi în India, de Serum Institute of India (SII). Omologarea anunţată luni vizează aceste două versiuni, potrivit unui comunicat emis de OMS.
Comparaţii între vaccinul AstraZeneca-Oxford şi cele produse de companiile rivale
Săptămâna trecută, vaccinul AstraZeneca-Oxford fusese deja recomandat spre autorizare de comitetul de experţi în vaccinare din cadrul OMS, pentru a fi administrat în două doze la un interval cuprins între 8 şi 12 săptămâni, tuturor persoanelor de peste 18 ani, inclusiv în ţările în care circulă variantele mai contagioase ale noului coronavirus.
Vaccinul AstraZeneca-Oxford a fost apreciat pentru faptul că este mai ieftin şi mai uşor de distribuit în comparaţie cu unii dintre “rivalii” săi, inclusiv faţă de cel produs de Pfizer-BioNTech, care a fost aprobat în regim de urgenţă de OMS la sfârşitul lunii decembrie.
Totuşi, vaccinul AstraZeneca-Oxford s-a confruntat cu o serie de obstacole şi de dubii legate de eficacitatea lui în rândul persoanelor de peste 65 de ani şi în faţa unei variante a noului coronavirus, detectată iniţial în Africa de Sud şi care este prezentă astăzi în mai multe ţări.
OMS şi experţii săi sunt însă de părere că vaccinul AstraZeneca-Oxford răspunde perfect unei priorităţi actuale: limitarea gravităţii şi a mortalităţii pandemiei de COVID-19. Virusul SARS-CoV-2 a infectat aproape 109 milioane de persoane şi a făcut peste 2,5 milioane de victime la nivel global în puţin peste un an.
