Aşa cum s-a întâmplat şi în ţările vecine, în România sunt aşteptaţi, după aderare, sute de competitori străini, care vor veni cu tarife mai mici, mai ales pe domeniile în care asigurătorii români nu au foarte mare experienţă.

În afara ţării, românii pot găsi preţuri de câteva ori mai mici pentru asigurarea managementului sau a iahturilor, de exemplu. În următorii doi ani, sunt aşteptate pe piaţa românească ofertele a peste 300 de companii noi de asigurare din afara ţării. „Tot ce va trebui să facă pentru a opera aici este să notifice Comisia de Supraveghere a Asigurărilor“, explică Angela Toncescu, preşedintele CSA. Clienţii vor fi convinşi uşor să se asigure în străinătate, când li se vor oferi preţuri mai mult decât competitive la asigurări considerate de nişă în România, dar testate de zeci de ani în ţările occidentale. În primul an şi jumătate de la ultima lărgire a UE, 324 de noi asigurători au notificat intenţia de vinde poliţe în Ungaria, 220 în Slovenia şi 329 în Slovacia.
Totuşi, industria asigurărilor va fi una dintre cele mai puţin afectate de aderare şi de libera circulaţie a serviciilor, datorită unei particularităţi interne. Piaţa românească de asigurări generale este formată în proporţie de peste două treimi din poliţele auto, adică CASCO, RCA şi Carte Verde. „Pentru a fi desfăşurate în bune condiţii, aceste tipuri de asigurări necesită reprezentanţă locală şi răspândire în teritoriu“, spune Cristian Constantinescu, directorul general al Allianz-Ţiriac. Potrivit acestuia, o poliţă CASCO cumpărată de la o societate din afara ţării aduce costuri suplimentare cu birocraţia, dar şi un disconfort în momentul lichidării daunei.

Reprezentanţii companiilor autohtone spun că preţurile asigurărilor din România sunt, în medie, la jumătate faţă de cele practicate în UE. Excepţie fac poliţele auto, care se situează la un nivel apropiat de cele din Vest, deşi la noi maşinile au o valoare mai mică. Infrastructura rutieră proastă a ridicat, de la an la an, frecvenţa daunelor la un nivel mai mult decât dublul mediei europene. La noi, aproape doi din trei asiguraţi înregistrează daune, în timp ce frecvenţa în UE este de aproximativ 25%. Şi aceasta în condiţiile în care dauna medie e de aproape două ori mai mare decât acum patru ani. „Infuziile de capital făcute de unele companii în acest an pentru acoperirea pierderilor acumulate este primul semn că nivelul actual al preţurilor nu este cel real“, spune Constantinescu.

Pentru perioada următoare, sunt aşteptate creşteri uşoare ale tarifelor la asigurările generale consacrate în România. Deşi au o dispersie largă, acestea „beneficiază“ şi de un risc ridicat. Preţurile româneşti, aliniate la nivelul celor din Europa Centrală şi de Est, dar mult mai mici decât în Vest, vor fi totuşi limitate de puterea financiară redusă a românilor.

Pe de altă parte, asigurările rare la noi în ţară sunt şi foarte scumpe, pentru acestea neexistând o cerere mare până acum. Dar lucrurile se vor schimba odată cu dezvoltarea economică, iar companiile locale ar putea fi prinse pe picior greşit. Poliţe precum cele de răspundere a managerilor faţă de acţionari sau de garantare a dreptului de proprietate vor fi, probabil, printre primele cu care vor veni sutele de asigurători străini, mizând pe preţuri mai mici şi o calitate mai bună. Pentru un iaht, de exemplu, la o sumă asigurată de 100.000 de euro şi la o limită a răspunderii de 3,5 milioane de euro, poate fi obţinută o primă anuală de 1.500 de euro, dacă se apelează la o companie franceză. În România, aceeaşi poliţă, dar cu limita de răspundere de doar 75.000 de euro, ar costa 4.000 de euro.

Un alt efect al aderării va fi dispariţia fronting-urilor, acele asigurări în care poliţa este încheiată formal de o societate românească, pentru ca răspunderea să fie asumată de asigurătorul străin. Companiile multinaţionale se protejează, de regulă, prin intermediul unor programe internaţionale, încheiate la nivelul firmelor-mamă. Până acum, erau obligate să încheie contracte de asigurare cu o companie locală, care să emită documentele necesare.

Aderarea va avea puţine efecte asupra activităţii de intermediere. În acest domeniu, legislaţia europeană a fost deja transpusă în proporţie de peste 90%. „Brokerii străini care au vrut să pătrundă pe piaţa noastră au făcut-o deja, fără să mai aştepte momentul aderării“, spune Bogdan Andriescu, preşedintele UNSICAR.

Pentru industria asigurărilor, aderarea înseamnă cerinţe de control şi profesionalism ridicate: creşte importanţa plasamentelor făcute de companii, dar şi a calculelor tehnice (actuariale), apar noi cerinţe de management al riscului, responsabilităţi de control intern şi audit crescute, cerinţe de „business continuity“, noi standarde de raportare. „Noile reglementări prevăd un prag minim absolut de solvabilitate, fondul de siguranţă de minimum trei milioane de euro pentru asigurările de viaţă şi două sau trei milioane de euro pentru cele generale“, spune Emilia Bunea, vicepreşedintele Interamerican. Schimbările vor ridica ştacheta atât din punctul de vedere al puterii financiare, cât şi din perspectiva experienţei internaţionale a asigurătorului. Rezultatul: în piaţă vor avea loc noi consolidări şi vor dispărea multe dintre companiile de asigurare mai mici. 

Ce aduce primul an În UE

Volumul de prime brute subscrise se va ridica la circa două miliarde de euro în 2007, dacă piaţa va înregistra creşterea aşteptată, de 25% faţă de nivelul estimat pentru 2006 (1,62 de miliarde de euro sau 1,7% din PIB).

Şoferii români vor prezenta în continuare dovada încheieriii poliţei RCA+Carte Verde, la ieşirea din ţară, către Vest, până când Marea Britanie şi Italia vor semna „Acordul multilateral de garantare“.
Asigurările obligatorii auto se vor scumpi cu peste 40%, în medie, pe seama creşterii daunalităţii, dar şi a majorării limitelor de răspundere.

Asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate nu va mai fi obligatorie. Statutul de asigurat în spaţiul UE va putea fi dovedit printr-un simplu card.

CSA va publica periodic, pe site-ul său de internet, lista companiilor a căror notificare a fost acceptată, în vederea operării pe piaţa românească.