În preajma sărbătorilor de iarnă, puşculiţele se sparg, saltelele se întorc pe dos şi în conturi rămâne ceva mărunţiş, aşa, cât să le menţină active. Banilor astfel treziţi la viaţă li se adaugă cei veniţi din străinătate, elegant şi cu acte în regulă, prin transfer bancar, sau aşa, mai româneşte, înghesuiţi în portofele sau pitiţi prin pachete ori scrisori. Alte multe milioane de bancnote sunt puse în libertate cu ocazia plăţii primelor de Crăciun, iar sa
În preajma sărbătorilor de iarnă, puşculiţele se sparg, saltelele se întorc pe dos şi în conturi rămâne ceva mărunţiş, aşa, cât să le menţină active. Banilor astfel treziţi la viaţă li se adaugă cei veniţi din străinătate, elegant şi cu acte în regulă, prin transfer bancar, sau aşa, mai româneşte, înghesuiţi în portofele sau pitiţi prin pachete ori scrisori. Alte multe milioane de bancnote sunt puse în libertate cu ocazia plăţii primelor de Crăciun, iar salariile sau pensiile sunt cheltuite frenetic în primele câteva zile de la încasare. Cum nimeni nu pare să se mai gândească că mai vine şi ianuarie, a vorbi de economii în luna cheltuielilor extreme sună de-a dreptul absurd. În astfel de vremuri, sistemul bancar pare bun doar pentru a ne da bani, în nici un caz ca să ni-i pună la păstrare. Iar dacă noi suspinăm văzând cum ni se subţiază portofele, cei care trebuie să încaseze, să sorteze, să numere, să transporte, să depoziteze ori să înregistreze cantităţi enorme de bani nu ar trebui să fie cu mult mai fericiţi.
O primă de Crăciun de peste 50 de milioane de dolari. Atât a încasat în acest an directorul general al celei mai mari bănci de investiţii din lume, Goldman Sachs. Bineînţeles, în România, primele de sărbători nu ajung niciodată la acest nivel, deoarece condiţiile economice nu sunt comparabile cu cele din SUA. Dar bonusurile de sărbători există în fiecare an şi au o contribuţie destul de importantă la creşterea masei monetare din luna decembrie.
Potrivit unui studiu PayWell – Compensation&Benefits Survey, realizat anual de PricewaterhouseCoopers, valoarea bonusului oscilează între 200 şi 350 de lei, cu o medie ceva mai mare în sectorul bancar. Dacă aplicăm o medie de 280 de lei pentru cele 4,6 milioane de salariaţi existenţi în România, ar rezulta 1,23 miliarde de lei noi care intră în luna decembrie în circulaţia monetară numai din prime. Este practic unul dintre principalii vectori ai creşterii consumului populaţiei în această lună festivă a anului.
Dragoş Cabat, vicepreşedintele CFA România, arată că masa monetară nu este influenţată doar de politica băncii centrale şi de cea fiscală, ci are şi variaţii sezoniere, „în corelaţie cu primele de Paşte şi Crăciun acordate salariaţilor“. Cea de-a doua cauză majoră care influenţează creşterea masei monetare pe final de an este revenirea muncitorilor români care lucrează în străinătate. Transferurile banilor acestora către ţara natală conduc invariabil la aprecierea leului pentru câteva zile. Începând din data de 20 decembrie, invariabil, valoarea euro scade. În acest an, euro a ajuns chiar la un minim istoric în raport cu leul.
Mai mulţi bani
«Numerarul în circulaţie, mai crescut decât masa monetară, reflectă probabil atât primele de Crăciun, cât şi preschimbarea în lei a transferurilor private din decembrie 2005.»
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR
Cele două cauze care generează creşterea masei monetare, primele de Crăciun şi transferurile private, au fost identificate şi de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Potrivit statisticilor efectuate de banca centrală, masa monetară în sens lărgit a crescut în decembrie 2005 cu 6%. O creştere fără precedent a fost înregistrată în 2004, de 13,5%, când la cele două cauze tradiţionale s-au adăugat banii rulaţi în campania electorală.
Interesant este faptul că în ultimul an, numerarul în circulaţie are o rată de creştere mai mare decât masa monetară în sens lărgit. Dacă în 2005 masa monetară în sens restrâns (numerarul în circulaţie şi disponibilităţile la vedere – M1) a avut o creştere de 15%, Dragoş Cabat estimează că în decembrie 2006, creşterea acestui indicator va fi de aproximativ 20%. Numerarul a fost în luna octombrie 2006 de 30,574 miliarde lei. Potenţialul de creştere în luna decembrie a M1 s-ar situa astfel la cel puţin şase miliarde de lei.
Pentru populaţie, creşterea acestor sume este un prilej de bucurie şi un stimulent pentru consum. Cum se reflectă însă acest lucru în ceilalţi indicatori macroeconomici? Valentin Lazea este de părere că „rata inflaţiei în decembrie urmează, de regulă, trendul descrescător de la nivelul întregului an“. Dar recunoaşte că „inflaţia se manifestă de obicei după câteva luni“. Cea mai mare hibă în luna decembrie a oricărui an este deficitul de cont curent, cel mai afectat de creşterea consumului. După cum observă economistul-şef al BNR, „deficitul comercial este surprinzător de corelat cu creşterea transferurilor private, ceea ce poate sugera că sumele trimise de lucrătorii români se transformă rapid în importuri de consum“. În plus, în decembrie, deficitul de cont curent este afectat şi de un alt factor sezonier: importul de energie.
Cine câştigă şi cine pierde din acest vârtej nebunesc al banilor în plus aruncaţi în economie? „Retailul, producţia şi comerţul de bunuri de consum, serviciile (în special în domeniul turismului) sunt beneficiarii acestei majorări a masei monetare“, explică Dragoş Cabat. Un alt câştigător important este sistemul financiar-bancar.
MARII RETAILERI ÎŞI VĂD VISUL CU OCHII
CALCULE Vânzările marilor centre comerciale cresc vertiginos în luna decembrie în comparaţie cu lunile „obişnuite“. Pentru că cifrele sunt confidenţiale, este greu de spus exact câţi bani intră în conturile reţelelor de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine cash&carry cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Se poate estima, totuşi, luând în calcul cifrele de afaceri de anul trceut şi prognozele pentru 2006, că ar putea fi vorba de aproape 200 de milioane de euro în cazul Metro, de peste 50 de milioane de euro pentru Carrefour sau de circa 60 de milioane de euro pentru Selgros.
REDIMENSIONARE Creşterea încasărilor a făcut ca în cadrul magazinelor Carrefour să aibă loc o suplimentare a numărului casierelor. Deşi cantităţile contractate de la furnizori au crescut, numărul facturilor şi ordinelor de plată a rămas relativ constant, făcând ca, din acest punct de vedere, să nu existe o majorare semnificativă a activităţii.
EXTINDERE În cazul hipermarketurilor Carrefour, de exemplu, se estimează că vânzările vor fi cu 45% mai mari în luna în curs faţă de noiembrie. „Dacă luăm în calcul luna decembrie a anului trecut, estimăm creşteri ale vânzărilor cu 10-15% (per magazin comparabil şi nu la nivel de grup, având în vedere că în 2006 reţeaua s-a extins cu două magazine: Băneasa, în luna aprilie, şi Constanţa, în octombrie)“, spune Andreea Mihai, director de marketing al grupului.
AGLOMERARE Metro Cash&Carry simte creşterea încasărilor în aglomeraţia din magazine, în epuizarea mai rapidă a stocurilor şi în conturi. Dar procesarea banilor veniţi în plus nu pune mari probleme reţelei. „Noi resimţim acest flux doar în manipularea banilor de la casele de marcat către camerele de depozitare şi acest lucru se realizează printr-un sistem pneumatic eficient şi bine pus la punct“, explică Adina Tîmplaru, corporate communications Specialist în cadrul grupului. Restul operaţiunilor din acest domeniu (depozitare, transport şi expediere a bancnotelor şi monedelor, respectiv a ordinelor de plată către furnizori) sunt realizate de către ABN Amro Bank, ca urmare a unui contract de cash management semnat cu gigantul german.
Ajunul Crăciunului, vârful cumpărăturilor
OBICEI Majoritatea tranzacţiilor cu cardul au loc pe data de 23 decembrie
Cei mai mari câştigători ai Crăciunului sunt probabil companiile de transferuri de bani şi direcţiile de carduri din cadrul băncilor. Sunt sectoarele pentru care luna decembrie înseamnă tranzacţii record.
„Dacă într-o lună obişnuită, să zicem septembrie sau octombrie, rar se face coadă în faţa ghişeului meu, iar oamenii primesc în general de la rudele din străinătate cam 200-300 de euro, în preajma sărbătorilor lucrurile se schimbă radical. Încă de pe la sfârşitul lui noiembrie, tranzacţiile se înmulţesc, cresc şi sumele primite, care ajung uneori să treacă de 700-800 de euro, pentru ca în ultima săptămână înainte de Crăciun să fie coadă permanent, de când deschidem până la sfârşitul programului“, spune Mioara Stroe, angajatul unei bănci din sectorul 5, la un ghişeu specializat în transferuri Western Union. Este clar, astfel, că firmele specializate în transferuri de bani cunosc o creştere de peste 30% a valorilor rulate în luna decembrie. Companiile de transfer rapid de bani îşi trag profitul din comisioanele aplicate procentual la cuantumul sumelor transferate.
Chiar dacă decembrie nu este o lună în care să se înregistreze o creştere fără precedent a creditelor acordate de bănci (în ciuda campaniilor promoţionale care se lansează în această perioadă a anului), sumele mari rulate prin bănci, în special tranzacţiile prin carduri (care sunt în fiecare an în promoţii bancare) conduc la încasarea unor sume frumoase din comisioanele aplicate. Proverbul „porcul se îngraşă în ajun“ funcţionează pentru români şi în cazul cumpărăturilor pentru sărbători. Anul trecut, lăsând cumpărăturile de Crăciun pe ultima sută de metri, ziua de vârf a românilor a fost 23 decembrie, când posesorii români de carduri Visa au efectuat tranzacţii în valoare de 3,3 milioane de dolari, reprezentând 5% din totalul tranzacţiilor din luna decembrie. Este de aşteptat ca şi în acest an să se întâmple acelaşi lucru. În luna decembrie, românii şi-au folosit cardurile Visa de aproape un milion de ori, în România şi în străinătate, generând un volum tranzacţionat de 67 milioane de dolari. Jumătate din acest volum au reprezentat plăţi electronice la comercianţi. În mod tradiţional, perioada Crăciunului este petrecută alături de familie, astfel încât românii şi-au utilizat cardurile Visa în principal pentru a cumpăra mâncare şi băuturi din supermarketuri (patru milioane de dolari), în benzinării (1,2 milioane de dolari) şi pentru cadouri din magazinele de îmbrăcăminte (0,76 milioane de dolari).
Tranzacţii record
«În perioada campaniilor de marketing, cum este întotdeauna de sărbători, creşterea numărului tranzacţiilor pe card se situează între 30% şi 50%.»
Cătălin Creţu, Vicepreşedinte, Visa International CEMEA
În preajma Sărbătorilor, leii se plimbă mai mult şi mai des
TRANSFERURI Seifuri pline ochi sau bancomate golite rapid, toate au nevoie de intervenţia specialiştilor
Şi pentru companiile specializate în cash management (transportul, numărarea, sortarea şi depozitarea numerarului sau alimentarea şi întreţinerea bancomatelor) decembrie este cea mai solicitantă lună a anului.
Fie că este vorba de preluat încasările unui magazin, de alimentat cu bani, chitanţe şi toner o reţea de ATM-uri sau de transportul de numerar sau de documente de la o bancă la alta, lucrurile nu sunt tocmai simple atunci când se apropie sărbătorile. Goana după cumpărături poate face ca maşinile de transport valori să se dovedească insuficiente ori ca bancomatele să se golească de câteva ori mai repede decât într-o perioadă obişnuită.
„În această perioadă, necesarul de maşini specializate a crescut cu circa 15%, ceea ce este destul de mult. În consecinţă, a trebuit fie să efectuăm curse suplimentare, fie să achiziţionăm noi autovehicule. Şi necesarul de spaţii de depozitare este mai mare, având în vedere că volumul de hârtie procesată a crescut cu 42%“, explică Liviu Târşea, country manager al Group 4 Falck, firmă specializată în transportul şi procesarea banilor.
Pentru a face faţă cererilor crescute, compania a angajat suplimentar circa 200 de persoane pentru reţeaua compusă din şapte centre regionale. Aceştia vor rămâne în cadrul firmei şi după încheierea perioadei de vârf. „În ianuarie, vor lua parte la programe de training, vor trece pe partea de întreţinere a aparatelor şi utilajelor sau pur şi simplu vor intra în concediu. Firma va suporta costurile, căci nu ne putem permite să ne jucăm, să-i ţinem o lună, apoi să-i trimitem acasă şi după aceea să-i chemăm din nou, în scurt timp, când avem din nou nevoie de ei“, spune Târşea. El afirmă că deja se cunosc, din experienţa anilor trecuţi, perioadele aglomerate şi cele mai puţin solicitante pentru activitatea companiei şi că, astfel, poate fi pusă la punct o strategie clară de acţiune.
Euronet Services, o companie cu sediul în Bucureşti, se ocupă, printre altele, şi de administrarea reţelelor de ATM-uri şi POS-uri pentru o serie de bănci. „Perioada sărbătorilor de iarnă aduce o creştere a numărului de tranzactii pe POS-urile şi ATM-urile aflate în gestiunea noastră, dar este vorba de procese automate, gestionate de tehnica noastră de calcul şi nu direct de personalul nostru. Volumul de muncă al echipelor noastre operaţionale rămâne, astfel, constant de-a lungul întregului an“, declară reprezentanţii companiei. Singurele schimbări sunt produse de faptul că, în luna decembrie, cresc numărul şi valoarea retragerilor din bancomate. „Din acest motiv, estimarea necesarului de numerar pentru alimentare trebuie să ia in calcul această variaţie. În mod normal, disponibilitatea ATM-urilor noastre nu este afectată în această perioadă, însă acest lucru este posibil doar dacă banca s-a pregătit din timp şi dispune de numerar conform cererilor noastre“, spun cei de la Euronet.