Un nou paradox în Grecia: un guven al stângii radicale trece la confiscări pe seama populaţiei pentru achitarea obligaţiilor faţă de… Fondul Monetar Internaţional. Micii datornici se plâng de faptul că statul le-a intrat în conturi, în timp ce autorităţile regionale şi mediul universitar este scandalizat că trebuie să contribuie cu bani pentru plăţile externe. Sindicatul profesorilor din învăţământul secundar acuză autorităţile de la Atena că „înhaţă bani“ în vederea satisfacerii nevoilor creditorilor, în loc să ofere o uşurare grecilor care muncesc, scrie publicaţia Kathimerini, preluată de Zero Hedge.

Nemulţumirea crescândă din societate este nicovala pe care cade ciocanul scadenţelor succesive la împrumuturile externe. La mijloc, Cabinetul Tsipras, îngrijorat mai degrabă de prima plată importantă, cea către FMI, programată pentru data de 12 mai a.c. Atunci ar fi de achitat 774 milioane de euro, din cele 977 milioane euro datorate în total Fondului în această lună.

O speranţă se leagă de întâlnirea grupului miniştrilor de finanţe din zona euro programată cu numai o zi înainte şi în care UE ar putea elibera 7 miliarde euro către Grecia, în vederea rostogolirii datoriilor. Pentru un compromis cu oficialii UE, premierul elen este pregătit să îl treacă pe o linie secundară pe ministrul de finanţe Yanis Varoufakis, cel care şi-a înfuriat adesea omologii europeni prin intransigenţa sa, transmite Reuters.

Guvernanţii trec pe la şcoală… după cash

Executivul se pregăteşte şi pentru varianta unei uşi trântite la Bruxelles… vizând resursele interne. Un decret emis în ultima parte a lunii trecute prevede ca autorităţile locale, dar.şi universităţile, să contribuie cu fonduri pentru a ajuta statul în eforturile de rambursare a datoriilor. Ar fi vorba de câteva sute de milioane de euro, iar deja regiunea Attica a donat 80 milioane euro către bugetul central.

Nu toţi aleşii locali sunt, însă, la fel de săritori. Reprezentanții organizaţiei municipalităţilor din Grecia a anunţat săptămâna trecută că nu vor transfera rezerve de cash către banca centrală până când dispunerea nu va deveni lege, iar Guvernul nu va oferi asigurări despre cum vor fi utilizaţi aceşti bani, scrie Bloomberg.

Încă şi mai puţină înţelegere s-a găsit din partea universitarilor. Ministrul Educaţiei Aristides Baltas a eşuat în efortul de a-i convinge pe rectori cu privire la oportunitatea unor transferuri de bani către stat, de la instituţiile de învăţământ superior. Şefii acestora au solicitat o audienţă la premierul Tsipras, conform Kathimerini.

Razii şi în depozitele populaţiei

Oamenii de rând au propriile lor probleme. Finanţele publice le umblă prin depozite, ceea deja analişti bancari din Occident asimilează a fi măsuri de control al capitalului. Un deponent se plânge că din contul său i-a fost retrasă o sumă pentru o datorie de 200 de euro. Este valabil şi în cazul celor care au acumulat obligaţii de plată de două-trei zeci de mii de euro.

Nu este ceva care să fie total suprinzător pentru greci. De la sfârşitul lui noiembrie 2014 şi până la jumătatea lui martie a.c., deponenţii „au fugit“ cu peste 26 miliarde euro din băncile elene despre care chiar şeful finanţelor Varoufakis spune că sunt „virtual insolvente“. Teama cetățenilor este legată de o repetare a scenariului din Cipru, unde accesul la banii din depozite a fost restricţionat o perioadă pentru ca apoi să fie operate tăieri ale sumelor depuse.

Se caută miliarde de euro… pentru evitarea unui faliment la vară

Necesarul se ridică însă la câteva miliarde de euro, iar un raport al băncii elveţiene de investiţii UBS citat de Zero Hedge menţionează că, la un moment dat, statul elen ar putea realiza confiscări mai mari de la o entitate care chiar să aibă aceşti bani. Scadenţele către FMI şi la titlurile de stat vin implacabil. Marea provocare pentru Grecia va fi însă pe 20 iulie a.c., atunci când ar avea de achitat 3,5 miliarde euro către Banca Centrală Europeană, care a preluat pe bilanţuri o parte din stocul datoriilor vechi. Neplata sumei ar echivala cu un faliment al ţării.