Cinci cutremure au avut loc în decurs de trei ore în zona Gorj. Cel mai puternic a avut magnitudinea de 4,2.

Primul cutremur s-a produs la ora 1:20, având o magnitudine de 2,3, acesta fiind urmat, 9 minute mai târziu de un altul cu magnitudine 2,1. Ambele au fost de mică adâncime, 6,3 km, respectiv 3 km. Următorul, tot la mică adâncime, cu magnitudine 2,6, a avut loc la 2:14.

După mai puţin de o oră, la 3:07, a avut loc un cutremur mediu cu magnitudinea 4,2, la adâncimea de 10.8 km. Un al cincilea cutremur s-a produs la 4:29, la 7,3 km adâncime, acesta având o magnitudine de 3,4, transmite INFP.

Peste 200 de replici după cutremurul de marți

Amintim că un cutremur de 5,7 grade s-a produs, marţi, în judeţul Gorj, fiind resimţit în Bucureşti şi în mai multe judeţe ale ţării. A fost pentru a doua zi consecutiv când în zonă are loc un cutremur cu magnitudine peste 5.

Cutremurul a fost urmat de peste 200 de replici. Mai multe instituții au anunțat că și-au suspendat activitatea după ce au fost afectate în urma cutremurului de 5,7. Este vorba despre Prefectură, Serviciul de Permise și Înmatriculări, dar și Primărie.

Potrivit INCDFP, zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 s-a produs în 1943.

„Cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune”, a subliniat INFP.

Nu există nicăieri în lume modalități de prezicere a cutremurelor

Specialiștii au precizat că nu există nicăieri în lume modalități de prezicere a cutremurelor, dar că în zona în care s-au produs cutremurele de luni și marți a fost trimisă o echipă de specialiști pentru a suplimenta rețeaua de stații seismice, astfel încât să poată fi obținute cât mai multe date.

Potrivitul ultimului raport al autorităților, un seism ca cel din 1977 ar provoca moartea a 40.000 de oameni și alți 300.000 ar fi răniți.

Un document publicat de EVZ.ro indică şi faptul că Bucureştiul ar avea probleme mari în cazul unui seism puternic (mai multe detalii chiar aici).

Astfel, conform unei evaluări în cazul producerii unui seism, peste 120.000 de bucureșteni ar urma să fie afectați direct. Pagubele materiale ar putea să se ridice la peste 8 miliarde de euro.