Activitate seismică intensă în România. Trei cutremure într-o singură oră
În intervalul orar 12.00 – 20.00, patru cutremure au fost înregistrate pe teritoriul țării.
Trei dintre acestea s-au produs într-o singură oră, în aceeași zonă, fiind caracterizate de mică adâncime.
Primul cutremur: Zona seismică Vrancea
Primul seism al zilei a fost înregistrat la ora 12.01 în zona seismică Vrancea, recunoscută pentru activitatea tectonică frecventă.
Cutremurul a avut o magnitudine de 2.5 pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 104.7 km. Potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), seismul a fost localizat în apropierea orașelor:
- 26 km NV de Focșani
- 73 km N de Buzău
- 76 km SV de Bârlad
Trei cutremure consecutive în Muntenia – Buzău
Activitatea tectonică s-a intensificat în cursul serii. Între orele 18.54 și 18.59, trei cutremure au fost înregistrate în zona Muntenia – Buzău, toate de mică intensitate și mică adâncime, între 14.5 și 18.9 km.
Primul cutremur din această serie a avut magnitudinea 2.2, fiind cel mai slab dintre toate. S-a produs la 15.1 km adâncime și a fost localizat la:
- 31 km E de Buzău
- 51 km S de Focșani
- 60 km V de Brăila
Al doilea cutremur, înregistrat la ora 19.42, a avut o magnitudine de 2.6, cea mai mare din această serie. Adâncimea a fost de 14.5 km, iar orașele cele mai apropiate au fost:
- 33 km NE de Buzău
- 46 km S de Focșani
- 60 km V de Brăila
Al treilea cutremur, raportat la ora 19.59, a avut o magnitudine de 2.5, similar cu cel din Vrancea, însă la o adâncime mult mai mică, de 18.9 km. Seismul s-a produs în apropierea orașelor:
- 33 km NE de Buzău
- 46 km S de Focșani
- 67 km V de Galați
Motivul pentru care apar cutremure
Cutremurele apar din cauza acumulării și eliberării bruște de energie în scoarța terestră, de obicei în apropierea faliilor sau zonelor tectonice active. Iată câteva cauze principale ale producerii cutremurelor:
Mișcarea plăcilor tectonice
Pământul este format din plăci tectonice care „plutesc” pe stratul de magmă al mantalei. Atunci când aceste plăci:
- Se ciocnesc (convergență) – cum se întâmplă în zona Vrancea, unde placa Eurasiatică și microplaca Moesică interacționează.
- Se separă (divergență) – în zone de rifturi.
- Alunecă una pe lângă alta (transformare) – cum este falia San Andreas din California.
Tensiunea acumulată în scoarța terestră se eliberează sub formă de unde seismice, provocând cutremure.
Adâncimea seismică
Cutremurele se clasifică în funcție de adâncime:
- Adâncime mică (0-70 km): Adesea se simt mai puternic la suprafață, cum sunt cele din Muntenia.
- Adâncime intermediară (70-300 km): Tipice pentru zona Vrancea.
- Adâncime mare (>300 km): Rare și mai puțin periculoase pentru suprafață.
Falii locale
În regiunile precum Vrancea și Buzău, faliile active sunt surse frecvente de cutremure. Aceste fracturi în scoarță permit mișcări tectonice bruste.
Activitatea vulcanică
Cutremurele pot apărea înainte, în timpul sau după erupțiile vulcanice. Mișcarea magmei creează presiune care poate provoca vibrații în scoarță.
Activități umane (cutremure induse)
Anumite activități pot declanșa cutremure:
- Explozii miniere sau foraje.
- Construcția barajelor (greutatea apei poate destabiliza scoarța).
- Injectarea sau extragerea fluidelor din subteran, cum ar fi în fracking.
Colapsul cavităților subterane
În anumite regiuni, prăbușirea peșterilor naturale sau a minelor subterane poate genera cutremure de suprafață.
