Valentin Lazea crede că marea problemă a crizei este că e pusă să plătească toată lumea pentru greşelile unora.
EVZ: Reprezintă criza globală actuală sfârşitul capitalismului? Cel puţin în forma actuală?
Valentin Lazea: Capitalismul a mai trecut prin momente la fel de dificile şi a avut puterea să se reinventeze. Cum ar fi perioada anilor ’30. Ideea este că acum capitalismul se află într-o situaţie precară pentru că a permis răspândirea unui hazard moral. Respectiv un târg care este complet neconvenabil şi anume privatizarea câştigurilor şi socializarea pierderilor. Acest gen de aranjament nu poate să funcţioneze. Undeva trebuie rupt acest cerc vicios care a dus la acest fel de aranjament.
Cum de nu se curăţă, nu se drenează puroiul acesta prin mecanismele naturale ale economiei de piaţă?
Nu sunt lăsate să falimenteze foarte multe firme care ar trebui să falimenteze, iar centurile de siguranţă, inclusiv pentru populaţie, sunt menţinute la un nivel nesustenabil de ridicat. Cu alte cuvinte, lumea nu simte toată durerea pe care ar trebui să o simtă. Criza este într-un fel anesteziată. Şi lumea, care acum se plânge şi urlă cât de greu îi este, de fapt nu a plătit poate nici un sfert din datoria pe care trebuia să o plătească. Haideţi să facem o paralelă cu anii ’20 – ’30. Generaţia din anii ‘30 a plătit excesele pe care tot ea le făcuse în nebunii ani ’20. Când era swingul şi foxtrotul, toată lumea arunca cu bani, se dădeau cu maşini de lux şi nu muncea nimeni. Dar, cel puţin, au plătit tot ei, aceeaşi generaţie, şi, cel puţin, lecţia a fost învăţată pentru şapte decenii, şi nu s-a mai repetat. Acum, după nebunii ani 2000, când nepoţii aceleiaşi generaţii s-au dat în maşini şi au băut şampanie, aceiaşi nepoţi refuză să plătească, cum bunicii lor o făcuseră.
Citiți mai multe pe evz.ro.