Reprezentantul constructorilor spune că promovarea în mai 2017 a acestui ordin de ministru a generat abuzuri grave şi dezechilibre inacceptabile pentru societăţile de construcţii. În ianuarie 2018, Guvernul a adoptat un nou model de contract naţional, după consultările cu mediul patronal, cu asistenţa Băncii Europene de Investiţii, pentru proiecte de infrastructură mai mari de 5 milioane euro. Totuşi, Valentin Stoica avertizează că lucrările semnate pe vechiul ordin nu vor ajunge la final.
„Am curaj să fac pariu că podul Brăila-Galaţi nu se va duce la bun sfârşit. Acum avem un contract naţional care este mult mai echilibrat. Nu e FIDIC cum ne-am dorit aproape toţi din mediul privat, dar este echilibrat. Licitaţiile care au pornit pe Ordinul ministrului nu cred că vor ajunge la sfârşit. Cred că vor fi anulate şi o să o luăm de la început“, a declarat Valentin Stoica.
Contractul pentru proiectarea şi execuţia podului suspendat peste Dunăre, în zona Brăila, a fost semnat de premierul Mihai Tudose în ianuarie 2018, după ce în octombrie asocierea Astaldi – IHI Infrastructure Systems a fost declarată câştigătoare. Lucrarea, cu o valoare de aproape două miliarde de lei, este considerată cel mai amplu proiect de infrastructură din ultimii 27 de ani.
Constructorii mai atrag atenţia asupra problemelor ce vor apărea din lucrările realizate prin intermediul firmelor de stat administrate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Stoica spune că, dacă în cazul autostrăzii Sibiu-Orăştie, care a cedat, constructorului i-au fost executate garanţiile de bună practică şi cu banii s-au refăcut lucrările, în cazul unei lucrări derulate o firmă a CNAIR nu s-ar putea întâmpla acest lucru.
„Lucrările făcute de firmele CNAIR nu poate lua fonduri europene. Ce se va întâmpla cu utilajele şi oamenii angajaţi în această antrepriză, când nu sunt lucrări?“, se întreagă retoric reprezentantul ARACO.
Deocamdată, constructorii se bat pe banii investitorilor privaţi, în special dezvoltatori de locuinţe, după ce statul a redus drastic decontările pentru lucrări de infrastructură, iar sectorul a ajuns în recesiune tehnică, cu o pondere de doar 4,6% din Produsul Intern Brut al anului 2017, potrivit datelor Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii.
Activitatea constructorilor din 2017 a confirmat un an de minim pentru perioada 2008-2017, cu un volum valoric ajuns la 8,86 mld. euro, menţinând recesiunea tehnică confirmată de Eurostat la finalul anului 2016.
Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puţin decât în 2016 şi cu 35% sub nivelul din 2015. Rezultatul arată că sectorul construcţiilor inginereşti s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcţiilor nerezidenţiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparaţii capitale s-au redus cu 17,7%. Singura creştere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcţiilor rezidenţiale, adică 69,7%.
Conferința Transporturi și Infrastructură 2018 a fost organizată de Capital, la Hotel Domenii Plaza, cu sprijinul partenerilor: Delta Bloc, Danube Total Grup, Grampet Group, SCC Erbașu și International Lazar