Șeful Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea anti-COVID (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a vorbit recent despre protecția pe care doza booster o oferă împotriva variantei Omicron.
Ce protecție oferă doza booster față de Omicron? Valeriu Gheorghiţă a transmis cifrele exacte
Așadar, președintele CNCAV a explicat că protecţia faţă de infecţia cu varianta Omicron creşte până la 60%, respectiv 90% în cazul formelor severe care necesită spitalizare.
„După o primă schemă de vaccinare, protecţia faţă de infecţie limitată, este considerabil scăzută, însă se menţine o protecţie faţă de spitalizări şi faţă de riscul de deces Această protecţie este în momentul de faţă considerată ridicată, cu atât mai mult după administrarea dozei de booster”, a declarat Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă.
De asemenea, acesta a citat anumite studii recente şi a subliniat că „protecţia unei prime scheme de vaccinare faţă de infecţie, inclusiv infecţia asimptomatică, este de circa 30%, iar protecţia după o primă schemă de vaccinare este de aproximativ 50% faţă de riscul de spitalizare şi decese”, în aceste cazuri fiind vorba de varianta Omicron.
„După administrarea dozei booster, protecţia faţă de infecţie creşte la 60%, iar faţă de formele severe care necesită spitalizare şi de decese creşte la 90% în primele două luni de la administrarea dozei de booster şi are o tendinţă uşoară de scădere după trei luni de la administrarea dozei de booster”, a completat medicul.
Ce spune Valeriu Gheorghiţă despre campania de imunizare în România?
Anterior, președintele CNCAV a declarat că grupa de vârstă cu cea mai mare rată de vaccinare este cea de 50 – 59 de ani, rata fiind de 56%. La polul opus, cel mai puțin se vaccinează persoanele peste 80 de ani.
„Rata de vaccinare cu cel puțin o doză este de 47,5 %, iar numărul celor la care ne raportăm ca fiind de eligibili înseamnă 16.900.000 de persoane rezidente în România, iar procentul de vaccinare din populația totală a României, de circa 19,3 milioane de locuitori, este de 41,64 %.
Dacă ne uităm la rata de vaccinare pe grupe de vârstă, cea mai crescută rată de vaccinare este la grupele de vârstă de la 40 până la 70 de ani, inclusiv unde se situează în jurul unei valori de circa 53 %. Cu diferențe de între aceste grupe de vârstă, cea mai mare fiind la grupa de vârstă 50 – 59 de ani, unde este de 56 % în momentul de față.
Rămâne încă o rată de vaccinare redusă, insuficient la populația de peste 80 de ani, unde puțin peste un sfert dintre aceștia au primit cel puțin o doză de vaccin, iar din acest punct de vedere readuc aminte importanța vaccinării cu prima schemă la persoanele vulnerabile, persoanele vârstnice care, prin vârsta în sine au un risc crescut de a face o formă gravă de boală și de deces, pentru că dacă ne uităm la analiza factorilor de risc asociat deceselor, vârsta de 71 de ani a reprezentat un factor important individual de risc pentru deces”, a spus Valeriu Gheorghiță.