Conform HG nr. 814/1999, data la inceputul lunii octombrie, imobilul din Bucuresti, in care functioneaza magazinul Junior, „este declarat utilitate publica de interes national. Expropriatorul este statul roman, prin Ministerul Justitiei (MJ)”. Cu alte cuvinte, cladirea revine Justitiei, in virtutea faptului ca actualul Palat de Justitie nu rezista la un cutremur si trebuie consolidat. „Valoarea estimativa a imobilului Junior este de 200 miliarde lei. „Suprafata desfasurata (care include si terenul aferent) este de 15.000 mp, suprafata construita a magazinului – 3.425 mp, retele – 4.000 mp, cai de acces – 6.950 mp”, precizeaza Theodor Chirilean, director in Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale (MLPAT).
Micii actionari
nu au nimic de spus
Justitia mai detine 22.821 mp in Casa Radio (cladirea neterminata de la Podul Eroilor) tot in Bucuresti, atribuiti prin HG nr. 914 din decembrie 1997. In acelasi an, printr-o alta hotarare de guvern, blocata inainte de a ajunge la Monitorul Oficial, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare primea ca sediu Juniorul. MJ nu a avut si nu are nici acum fondurile necesare pentru terminarea lucrarilor la Casa Radio, asa ca FPS s-a mai gandit putin si i-a dat un spatiu in care trebuie sa faca doar modificari minime.
Pe de alta parte, MJ nu are bani nici pentru despagubirile pe care, in conformitate cu Legea nr. 33/1994, ar trebui sa le acorde societatii comerciale Bucuresti SA, proprietara magazinului Junior, cuantumul si natura despagubirii urmand a fi negociate intre cele doua parti. Insa la SC Bucuresti SA, actionari principali sunt FPS (57%) si SIF Muntenia (41%). Din nou, FPS s-a mai gandit putin si a gasit solutia salvatoare pentru ca Ministerul Justitiei sa nu-si faca o gaura in buget.
„SIF Muntenia a incheiat un protocol cu FPS, prin care am stabilit ca vom primi in loc de bani actiuni la alte societati, printr-un sistem de compensare.
Urmeaza apoi ca FPS sa se retraga din societatea Bucuresti cu magazinul Junior. Pe care il va ceda pe gratis, probabil printr-o alta hotarare de guvern, Justitiei”, a afirmat Teodor Mihaescu, presedintele SIF Muntenia. La randul sau, Nicolae Florian, directorul SC Bucuresti SA, a refuzat sa dea orice fel de informatii, declarand doar: „Ma supun hotararii de guvern si deciziei adunarii actionarilor, care va avea loc peste doua saptamani”. Numai actionarii pot vota impotriva exproprierii sau a naturii despagubirii, caz in care pot introduce actiune in justitie, contra… Ministerului Justitiei. Dar prin compensarea cu SIF Muntenia, FPS va ramane detinatorul a 98% din capitalul social, deci va putea decide unilateral. Ca de obicei, micii actionari nu vor avea nici un cuvant de spus, chiar daca vor pierde cel mai pretios activ al societatii.
Pentru a declansa procedura de expropriere, trebuie ca imobilul vizat sa fie declarat utilitate publica, acest lucru fiind sarcina unei comisii – desemnate prin HG nr. 759/1999 – condusa in cazul de fata de Serban Antonescu, secretar de stat in MLPAT. Initiatorii sunt doi: cel care doreste expropierea, adica statul, si cel pe care legea l-a desemnat sa urmareasca desfasurarea procedurii, adica Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT), prin Directia generala amenajarea teritoriului si urbanism. Aceasta verifica daca dosarul de cercetare prealabila care se intocmeste are toate elementele, daca lucrarea se putea face si altfel decat prin expropriere (adica prin cumparare). Cum insa, conform Constitutiei, sediile judecatoriilor nu pot fi decat proprietate publica, magazinul nu se putea cumpara. Si s-a recurs la expropriere, intrucat Justitia avea nevoie urgenta de un nou sediu. Insa acolo se vor muta numai Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Municipiului Bucuresti (TMB) si daca incape, un tribunal de sector, probabil 4, plus arhivele aferente. Asa vor evolua lucrurile daca nici unul dintre actionarii SC Bucuresti SA nu va apela la justitie.
In acest caz, dosarul se va judeca chiar de catre TMB si este greu de crezut ca verdictul va fi in favoarea actionarilor. „MJ intra in posesia imobilului in momentul in care se face plata despagubirilor.
Acum s-a incheiat faza administrativa si urmeaza partea de expropriere propriu-zisa: sedinte de judecata, in care cel expropriat are dreptul sa vina si sa aduca argumente. Acest litigiu se face dosar si se inainteaza la Guvern, care numeste alta comisie; concluziile acesteia alcatuiesc un alt dosar, care se inainteaza TMB, care deschide proces”, sustine dl Chirilean.
Ministerul a vrut
sa se mute in Baneasa
Deocamdata, MJ asteapta cu nerabdare decizia actionarilor. Justitia nu este la prima incercare de acest gen. In luna iulie a.c., ministerul condus de liberalul Valeriu Stoica a dorit sa preia o cladire de langa aeroportul Baneasa, care apartinea Institutului National de Aviatie (INAV). Incercarea s-a soldat cu un esec. Cristi Berar, director general INAV ne-a relatat: „Legislatia in vigoare, spune ca, dupa ce constructorul avertizeaza proprietarul ca imobilul nu rezista la un cutremur si are nevoie de consolidare, raspunderea se transfera asupra proprietarului. Cei de la MJ a primit o astfel de hartie de la constructori, pentru Palatul de Justitie (de pe malul Dambovitei) si li s-a dat o ordonanta prin care au voie sa-si caute cat mai repede un spatiu. Cand am discutat cu ei, prima data s-a pus problema de inchiriere – dar daca veneau nu mai puteam sa-i dam afara -, dupa aceea au vrut sa plecam de aici de tot si au vorbit de expropriere”.
Actualul Palat al Justitiei va deveni muzeu
Cladirea INAV valoreaza aproximativ 25 miliarde, suprafata sa fiind de 10.000 mp. Dat fiind amplasamentul imobilului, dar si memoriile adresate mai multor ministri, in cele din urma, FPS a gasit alt sediu pentru MJ: magazinul Junior, pe care se pare ca il pastra pentru sine. „Si FPS a primit instiintarea ca sediul din str. Stavropoleos (vizavi de CEC) este in pericol sa se darame la un cutremur si intentiona sa se mute la Junior, dar spatiul era mult prea mare.
La INAV, exista niste contracte de inchiriere cu diverse firme, printre care si Corporatia Intact (Antena 1), care nu puteau fi reziliate peste noapte fara despagubiri. In plus, trebuiau facute niste investitii si modificari speciale (celule pentru detinuti, cai de acces etc.)”, ne-a explicat dl Berar.
Cand Casa Radio se va finaliza si MJ se va muta acolo, pentru ca Palatul de Justitie va deveni Muzeul Justitiei – magazinul Junior nu va mai fi utilitate publica. Atunci, imobilul va putea fi trecut in proprietate privata prin hotarare de guvern, conform Legii nr. 213 sau, conform Legii nr. 33/1994, MJ il va putea da inapoi celui de la care l-a luat. Drept cadou de Craciun.
Valeriu Stoica a luat cu forta un magazin din Bucuresti
11 noiembrie 1999, 12:00
Ultima modificare în 11 noiembrie 1999, 14:00
Conform HG nr. 814/1999, data la inceputul lunii octombrie, imobilul din Bucuresti, in care functioneaza magazinul Junior, "este declarat utilitate publica de interes national. Expropriatorul este statul roman, prin Ministerul Justitiei (MJ)". Cu alte cuvinte, cladirea revine Justitiei, in virtutea faptului ca actualul Palat de Justitie nu rezista la un cutremur si trebuie consolidat. "Valoarea estimativa a imobilului Junior este de 200 miliarde lei. "Suprafata desfasurata (care include si teren
Etichete: arhiva,
junior
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Hotelurile de pe litoral se pregatesc de cu iarna
- Adezivii pentru faianta se vand cu certificat de calitate
- Micii comercianti iau papara
- Importatorii de dulciuri au inghitit bomboana otravita
- Trei mii de firme se bat pe zece milioane euro
- Scoala sub batul investitorilor de portofoliu
- Publicitatea isi primeste zilnic doza de vitamine
- Intermediarii castiga miliarde din bonurile de compensare
- Bazar
- Hotarare pentru aprobarea normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a regulamentului de compensare