Marți, la cea de-a VI-a ediție a evenimentului "Forumul România Digitală", Valeriu Zgonea, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANCOM), a subliniat că o Românie digitală nu poate exista fără o infrastructură digitală adecvată.
Valeriu Zgonea: „O Românie digitală fără infrastructură digitală nu există”
Valeriu Zgonea a afirmat că România este într-o transformare digitală unică și inevitabilă, marcând un punct de cotitură major.
El a subliniat importanța infrastructurii digitale pentru o integrare mai bună și pentru reducerea decalajelor sociale, menționând responsabilitatea ANCOM de a asigura că această infrastructură satisface nevoile și intențiile actuale ale societății românești.
„România digitală, vrem, nu vrem, asta este! Această transformare unică care se întâmplă de patru ori pe un mileniu este un şoc pe care noi îl trăim astăzi. Pentru prima dată în istoria noastră, instrumentele cu care lucrăm devin mai inteligente şi sunt autonome faţă de noi.
O Românie digitală fără infrastructură digitală nu există şi rolul nostru ca reglementator este să ne asigurăm că această infrastructură de care toată lumea beneficiază corespunde nevoilor şi intenţiilor pe care societatea românească le are în acest moment pentru a recupera nişte decalaje, dar în acelaşi timp, pentru a deveni mult mai bine integrată”, a spus Zgonea.
Necesitatea unei voci puternice a românilor pentru o Europă digitală
Șeful ANCOM a susținut că românii ar trebui să aibă o prezență mai puternică în Uniunea Europeană, exprimându-și opinia că trebuie să își apere interesele și să influențeze direcția politicilor europene, în special în ceea ce privește Europa digitală și poziția României în această privință.
„Eu, personal, consider că noi, românii, trebuie să avem un punct de vedere mult mai bine exprimat la nivelul Uniunii Europene, mai vocal, pentru că ar trebui să ne apărăm într-un fel interesele şi să putem să exprimăm această viziune pe care o avem şi să schimbăm un pic direcţia pe care această Carte Albă, poate, o transmite către toate statele-membre.
Participarea noastră activă ar trebui să fie crucială. După aceste antrenamente pe care le-am avut din 2007, de când suntem membri ai Uniunii Europene, cred că ar trebui să avem alt tip de voce. O voce profundă, cu argumente, în care să putem să arătăm unde direcţia Cărţii Albe este bună şi unde nu este bună pentru Europa digitală şi o Românie digitală la nivel european”, a susţinut şeful ANCOM.
Valeriu Zgonea: „Acest demers contribuie la agenda strategică”
El a subliniat că acest demers contribuie la agenda strategică discutată de Consiliu în acele zile. Pentru ei, aspectul esențial este funcția pe care România o va obține în Comisia Europeană și rolul său în poziționarea unui personaj.
El a accentuat capacitățile naționale de a adăuga valoare gândirii strategice, permițând României să influențeze în mod semnificativ în Uniunea Europeană, atât teoretic, cât și practic. Raportul Letta a subliniat importanța unei conectivități de calitate, fiabile și sigure pentru toți cetățenii și companiile din România, insistând asupra necesității accesibilității la aceasta în toate regiunile țării.
„Acest demers contribuie la agenda strategică pe care Consiliul o discută în aceste zile. Bineînţeles, pentru noi, ştirea este ce funcţie câştigă România, ce rol va avea România în Comisia Europeană din punct de vedere al poziţionării unui personaj, fără a ne uita la capacităţile pe care noi le avem să adiţionăm valoarea adăugată unei gândiri strategice care să ne permită, după aceea, să avem un cuvânt de spus, ca a şasea sau a şaptea putere a Uniunii Europene, nu numai declarativ, ci şi faptic.
Raportul Letta defineşte viitorul României digitale. Spune că este esenţial să avem o conectivitate de calitate, să fie fiabilă în acelaşi timp, să fie şi sigură pentru fiecare dintre dumneavoastră şi pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în România. Dar trebuie să nu uităm că conectivitatea trebuie să fie pentru toată lumea la un preţ accesibil. Adică trebuie să găsim şi în ultimul cătun din România, în ultima comunitate izolată sau în zona albă, cum îi spun colegii din ANCOM, această conectivitate”, a explicat el.
Președintele ANCOM: „Toate statele membre trebuie să accepte concluziile”
Acesta a subliniat că în raport există un aspect pe care nu-l consideră benefic: obligația ca toate statele membre să accepte concluziile fără a avea analize profunde și studii de impact pentru a ghida deciziile strategice în Europa.
El a adăugat că lipsa acestora poate duce la adoptarea unor direcții neoptime, precum în cazul Green Deal, unde se poate constata după un ciclu financiar că obiectivele au fost realizate doar parțial, cu doar 5% din promisiuni îndeplinite.
„Un singur lucru nu îl considerăm bun în acest raport: faptul că toate statele membre trebuie să accepte concluziile. Noi considerăm că nu poţi să iei o decizie strategică pentru Europa dacă nu ai nişte analize profunde, nişte studii de impact care să-ţi permită să vezi care este cea mai bună cale pe care trebuie să o urmezi.
Altfel, întotdeauna ne ducem către anumite direcţii, vezi Green Deal, şi, după ce ajungi într-un ciclu financiar, constaţi că de fapt ai îndeplinit 5% din ce ţi-ai propus pompos”, a subliniat acesta.
Zgonea critică raportul Letta despre tehnologia 5G în Europa
Valeriu Zgonea a criticat raportul Letta pentru că subliniază că implementarea tehnologiei 5G în Europa întâmpină dificultăți din cauza prioritizării rentabilității și eficienței investițiilor.
El a menționat că investitorii preferă să plaseze capitalul în sectoare cu un mare „return of investment”, cum ar fi platformele de streaming ca Netflix sau Disney, în loc să investească direct în infrastructura de rețea.
„Când vorbim de 5G, această conectivitate atât de necesară pentru saltul de la o Europă industrializată la Europa digitalizată pe fond şi recâştigarea competitivităţii mondiale a Europei, raportul Letta este destul de critic şi spune aşa: operatorii nu au bani, investitorii nu doresc să investească în tehnologia 5G.
Da, dar nu acesta este principalul motiv pentru că cel care are un fond de investiţii se gândeşte în primul rând la eficienţa ‘roiului’, la întoarcerea investiţiei pe care a făcut-o într-o companie şi în momentul în care el constată că produsul care generează multiplicabilitate este cel care utilizează reţeaua, şi nu reţeaua în sine.
Adică investim într-un ‘video on demand’, într-o companie ca Netflix, ca Disney, care aduce ceva către utilizatorul final şi bineînţeles îl consumă, iar preţul îi aduce de 5-6-7 ori un ‘return of investment’, pe când într-o companie de conectivitate ea depăşeşte 19% pe an. Atunci ne întrebăm de ce există acest raport şi ce se întâmplă? Motivul este strict legat de altceva: de o supra-birocratizare la nivelul statelor membre şi de proceduri administrative greoaie”, a arătat Valeriu Zgonea.