Aurul va continua să îşi consolideze o poziţie între nivelurile de 1.500 şi 1.600 dolari/uncie, cu precădere către plafonul superior, şi este posibil să atingă chiar pragul de 1.650 dolari/uncie în lunile următoare, a declarat Ole S. Hansen, senior manager, commodity analyst, Saxo Bank.
Potrivit acestuia, în Roma, în jurul anului 0 î.Hr., un cetăţean roman putea cumpăra o uniformă completă cu o uncie de aur. În 2011, un om de afaceri încă îşi poate cumpăra ‘uniforma’ cu o singură uncie de aur, ceea ce arată faptul că valoarea aurului a rămas intactă de-a lungul secolelor.
‘Aurul nu poate fi niciodată creat, deşi mulţi alchimişti au încercat, nu poate fi distrus, întrucât nu este solubil în acid azotic, spre deosebire de argint şi metalele comune. (…) De la criza financiară din 2008, investitorii au căutat, din ce în ce mai mult, alternative pentru investiţiile tradiţionale, cum ar fi obligaţiunile şi acţiunile. Aurul a beneficiat foarte mult de pe urma acestei realocări. Accesibilitatea şi avantajele aurului l-au transformat într-o investiţie din ce în ce mai populară pentru toată lumea, de la investitorii în retail, până la cele mai mari şi avansate hedge funds. Pe parcursul ultimilor trei ani, investiţiile totale în comodităţi au crescut cu 265 miliarde dolari, la 425 miliarde de dolari, conform Barclays Capital. Aurul a stimulat în mod particular această creştere explozivă, metalul galben reprezentand mai mult de o treime din toate investiţiile în mărfuri’, a declarat Hansen.
Potrivit acestuia, criza financiară din 2008 a zguduit credinţa oamenilor în sistemul financiar, deoarece băncile centrale au fost nevoite să inunde piaţa cu numerar, practicând dobânzi foarte mici, pentru a păstra instituţiile financiare pe lina de plutire.
‘Acest lucru a declanşat goana de tauri în cazul mărfurilor, investitorii căutând bunuri tangibile, dar cu disponibilitate limitată şi, prin urmare, o şansă mai mare de a-şi păstra valoarea. Aproximativ în aceeaşi perioadă am observat companiile miniere care nu au mai vândut înainte de producţie, prin urmare, eliminând o mare cantitate de stocuri din piaţă. Rezultatul acestor rate foarte mici a fost o creştere a inflaţiei. Aceasta însemnă că bilanţul venitului fix, cum ar fi obligaţiunile, a devenit negativ, randamentul acestora fiind mai mic decât ratele inflaţiei. Un astfel de scenariu este pozitiv pentru activele fără dobândă, cum ar fi aurul, întrucât costul de oportunitate al acestuia devine zero’, a mai spus Hansen.
Acesta a adăugat că o altă schimbare importantă s-a remarcat în comportamentul băncilor centrale, care au fost vânzători net de aur pentru ultimele două decenii, până de curând.
‘Această practică a încetat în 2009, iar anul trecut au devenit cumpărători net, deoarece economiile emergente precum China, Rusia şi India au căutat să-şi diversifice rezervele naţionale, pentru a le proteja de o inflaţie mai mare şi o posibilă scădere a valorii dolarului. Pe parcursul lunilor iunie şi iulie am văzut cum criza datoriilor europene escaladeză încă o dată aşa cum a făcut-o în aceeaşi perioadă a anului trecut, când starea financiară disperată a economiei Greciei a început să iasă la iveală. De atunci, am văzut alte naţiuni, precum Portugalia şi Irlanda, care beneficiază de asistenţă financiară, în timp ce agenţiile de rating au continuat să retrogradeze solvabilitatea acestor ţări periferice şi a altor state europene. În acelaşi timp, economia Statelor Unite s-a clătinat, creşterea economică fiind mult mai slabă decât se preconizase, nu în ultimul rând din cauza creşterii costurilor energiei şi a efectului de undă de la cutremurul şi tsunami-ul japonez din martie. În concluzie, va continua raliul neabătut? Noi credem că da, deşi într-un ritm mai lent decât în 2010, când a avut o creştere de aproape 30%, cu aproximativ 10% mai mult decât media anuală observată în ultimii zece ani. Factorii care au influenţat piaţa metalelor preţioase sunt în continuare prezenţi şi ar trebui să continue să marcheze preţurile pentru restul anului. Orice retragere va atrage atenţia cumpărătorilor, fie că sunt bănci centrale sau investitori care consideră aurul o investiţie profitabilă pe termen lung’, a mai afirmat oficialul Saxo Bank.
El a explicat că problema datoriei suverane europene rămâne o preocupare, în ciuda voinţei politice de a găsi o soluţie.
‘Estimăm că aurul va continua să îşi consolideze o poziţie între nivelurile de 1500 şi 1600, cu precădere către plafonul superior, şi este posibil să atingă chiar pragul de 1650 în lunile următoare.
SURSA: Agerpres