"Cu toate că în prima zi de tranzacţionare a warrant-urilor pe Bursa de Valori Bucureşti valoarea tranzacţiilor încheiate este una foarte redusă (mai puţin de 5.000 euro până la ora 17,00), faptul că pentru mai mult de jumătate din noile instrumente s-a înregistrat cel puţin o tranzacţie, poate fi considerat un aspect pozitiv. La fel ca şi în cazul certificatelor turbo, clienţii au nevoie de o perioada de acomodare cu mecanismele de tranzacţionare/evaluare ale noilor instrumente", a spus Dumitrescu. 

Potrivit sursei citate, până la ora 17,00, cea mai mare valoare de tranzacţionare se înregistra pe warrant-ul de tip Call (unde investitorii mizează pe o apreciere a activului suport) cu active suport acţiunile Romgaz, scadenţa decembrie 2017. 

"De altfel, până la ora 17,00, Romgaz era şi cea mai tranzacţionată acţiune de pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti. Faptul că din cele 18 emisiuni de warrant-uri pe care s-au înregistrat tranzacţii în cursul zilei de azi, doar 5 au fost de tip PUT (instrumente unde investitorii mizează pe o depreciere a activului suport) poate să sugereze faptul că investitorii anticipează o apreciere a principalilor emitenţi tranzacţionaţi pe BVB într-un interval de timp de 12-18 luni", a mai afirmat directorul general adjunct al Tradeville. 

Bursa de Valori Bucureşti a deschis şedinţa de tranzacţionare de marţi cu un nou instrument, warrant, emis de instituţii financiare şi care are la bază alte instrumente financiare sau active, de a căror evoluţie depinde, conform informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei. 

"Când un investitor achiziţionează un warrant, instrumentul îi conferă acestuia dreptul (dar nu şi obligaţia) de a cumpăra sau de a vinde activul suport la un preţ prestabilit (denumit preţ de exercitare). Prin aceste caracteristici, warrant-urile sunt similare opţiunilor. De fapt, warrant-urile conţin elemente caracteristice opţiunilor, iar investitorii ar putea crede ca sunt tranzacţionate prin proceduri specifice instrumentelor financiare derivate. În realitate însă, warrant-urile se tranzacţionează pe pieţele spot, la fel ca acţiunile (fără a se utiliza conturi în marjă sau a se emite apeluri în marjă). De obicei, warrant-urile se emit cu o anumită maturitate (scadenţă), de până la un an, dar există posibilitatea ca emitentul să stabilească maturităţi mai lungi", se arată în informaţiile transmise de BVB. 

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti a declarat, recent, că acestea sunt instrumente care dau investitorilor dreptul la acţiuni la un preţ dat. 

"Când un investitor cumpără acest instrument, automat are dreptul de a cumpăra o acţiune la un anumit preţ. Este practic o opţiune. Este un instrument foarte popular în pieţele dezvoltate. Warrant-urile vor fi lansate la Bursa de Valori Bucureşti, având drept bază acţiuni Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, Societatea Energetică Electrica, Fondul Proprietatea, Petrom, Romgaz. Dacă mă aştept ca evoluţia preţului unei companii să crească şi cumpăr dreptul, cumpărând acest Warrant la un anumit preţ şi preţul acţiunii urcă, voi primi diferenţa dintre cele două preţuri, la maturitatea instrumentului. Scadenţele pentru următoarele produse vor fi decembrie 2016, iunie sau decembrie 2017, în funcţie de specificului activului de bază. Folosind un exemplu simplist, dacă cumpăr dreptul la 7 lei, iar preţul la maturitate este 9 lei, atunci voi primi numărul de Warrants înmulţit cu 2 lei", a afirmat Ludwik Sobolewski. 

 AGERPRES