In general, cifra anuala de afaceri a companiei nationale depaseste doua miliarde de dolari. Petrom detine in momentul de fata peste 40% din cota de piata in domeniul distributiei de carburanti.
Potrivit unor surse din cadrul reprezentantei de la Bucuresti a Bancii Mondiale, cea mai indicata modalitate de privatizare a Petrom ar fi pe divizii. Practic, specialistii Bancii Mondiale recomanda autoritatilor romane sa sparga SNP Petrom in patru divizii separate. Prima divizie ar urma sa cuprinda partea de explorare si exploatare avand in vedere faptul ca Petrom detine licente pentru 10 terenuri off-shore (pe mare) si un teren on-shore (pe uscat).
Cea de-a doua divizie ar urma sa cuprinda partea de rafinare si procesare a titeiului si a gazelor naturale. Prin rafinariile Arpechim Pitesti si Petrobrazi, Petrom detine 29% din capacitatea de rafinare a Romaniei si 30% din piata de distributie a lubrifiantilor. A treia divizie ar urma sa cuprinda partea de transport a carburantilor si titeiului. Petrom este actionarul majoritar al companiilor Transpeco (transporturi rutiere) si Petrotrans (transporturi feroviare) si detine inca 2.500 de kilometri de conducte.
In sfarsit, cea de-a patra divizie ar urma sa cuprinda sistemul de distributie a carburantilor. Petrom detine peste 600 de benzinarii si mai multe depozite de carburanti.
Strategia de restructurare sugerata de Banca Mondiala este in linii mari asemanatoare celei aplicate de statul ungar, in cazul MOL, in momentul in care a fost pregatita pentru privatizare. Dupa ce compania nationala ungara a fost impartita in patru divizii, statul maghiar a decis sa privatizeze separat diviziile de explorare, exploatare, transport si distributie a produselor petroliere.
Intr-un raport intocmit in luna aprilie a acestui an, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare recunoaste ca Petrom este „una dintre cele mai dinamice si mai prospere companii din Romania”. Respectivul document a fost intocmit cu date furnizate de Banca Mondiala.
„In 1999, a realizat un profit de 33 milioane de dolari la o cifra de afaceri de 1,8 miliarde de dolari. Performantele companiei au fost confirmate in 2000, atunci cand a realizat un profit de 100,1 milioane de dolari”, se arata in raportul BERD. Specialistii bancii londoneze le explica investitorilor straini faptul ca Petrom este activa pe piata mondiala a petrolului atat prin intermediul activitatilor de extractie, cat si prin exporturile realizate de rafinarii.
Ponderea companiilor straine se va dubla
„Petrom exporta anual 35% din productia de produse petroliere si a semnat intelegeri de explorare cu Nigeria, India si tari din Golful Persic”, spun analistii de la BERD.
In acelasi timp, in documentul BERD se arata ca in ultimii ani, Petrom a trebuit sa faca fata exploziei de investitii straine de pe piata romaneasca a distributiei de carburanti. In momentul de fata, companii petroliere cum ar fi Shell, Agip, MOL, Lukoil si OMV au ajuns sa detina 18-20% din piata. „Ponderea companiilor straine se va dubla in urmatorii doi ani ca urmare a erodarii dominarii Petrom pe piata. Succesul companiilor straine se bazeaza pe strategii agresive de marketing care implica preturi promotionale”, se arata in raportul BERD.
Este greu de inteles ce au vrut reprezentantii BERD sa spuna prin „preturi promotionale” atata timp cat se cunoaste foarte bine care este situatia de pe piata romaneasca. Companiile straine au contestat in nenumarate randuri interventia statului in stabilirea pretului benzinei si motorinei si faptul ca Petrom nu se aliniaza la preturile mondiale ale carburantilor.
In luna iulie 2000, compania Shell, de departe cel mai mare jucator strain de pe piata, a lansat un plan de investitii in valoare de 10 milioane de dolari, destinat construirii de benzinarii. Shell detine deja 72 de statii de distributie a carburantilor. Grupul italian Agip, care a intrat pe piata romaneasca in 1995, si-a limitat programul de investitii la un numar de 10 benzinarii construite in partea de sud a tarii. In cei doi ani de cand a intrat pe piata romaneasca, Lukoil a construit 10 statii, dar intentioneaza sa duca numarul acestora pana la 40-50.
Cel mai nou jucator de pe piata este compania austriaca OMV care si-a anuntat intentia ca in urmatorii patru ani sa detina in Romania peste 100 de benzinarii cu o cota de piata de peste 10%.
Sindicalistii vor privatizare fara divizare
Reprezentantii salariatilor din SNP Petrom, intruniti la Neptun pentru Conferinta Nationala a Federatiei Sindicatelor din Petrom, au hotarat ca vor intra in greva generala si vor bloca drumurile, in cazul in care guvernul va ceda presiunilor si va decide divizarea companiei.
Liderul FSLI Petrom, Liviu Luca, sustine ca asupra membrilor executivului vin presiuni atat din interior, cat si din exterior. „Exista grupuri de interese din exterior care vor sa elimine Petrom de pe lista competitorilor. Prin divizare, capacitatea de a realiza investitii sau de a le finaliza pe cele vechi scade considerabil. In aceste conditii, Petrom nu mai poate fi concurent pe piata pentru marile companii. De fapt, chiar institutiile care propun spargerea SNP au realizat studii prin care este estimata, pentru urmatorii doi ani, o scadere cu 20-25% a cotei pe care compania o detine pe piata romaneasca”, afirma Liviu Luca.
Sindicalistii considera ca nici oamenii de afaceri romani care au incercat in anii anteriori sa devina actionari la SNP nu au renuntat definitiv la aceasta idee. Consortiul format din Grivco, Gelsor si Tofan Grup a facut o oferta de 625 de milioane de dolari in schimbul a 30% din actiunile companiei.
Oferta facuta de trei importanti oameni de afaceri – Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu si Gelu Tofan – a fost respinsa de fostul ministru al industriei, Radu Berceanu, prins si el la mijloc intre presiuni exercitate din diverse directii.
Executivul vrea sa lase SNP in forma actuala
In categoria presiunilor venite din interior nu trebuie eliminate nici influentele altor doi oameni de afaceri romani in industria petroliera: Ion Nicolae, patronul rafinariei Astra Ploiesti si Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, care include rafinariile Vega si Petromidia. Fiecare dintre cei cinci oameni de afaceri romani sunt interesati, intr-un anume fel, de cum vor evolua lucrurile in cazul Petrom.
Premierul Adrian Nastase a declarat ca personal nu considera oportuna divizarea SNP Petrom. Totusi pentru a respecta macar o parte din „propunerile” venite din parte organismelor financiare internationale, la Ministerul Industriei si Resurselor se negociaza cu usile inchise pentru vanzarea unui pachet de 35% din actiunile companiei prin intermediul Bursei de Valori.
Surse din cadrul ministerului sustin ca negocierile s-au blocat in momentul in care s-a discutat modul in care se va face privatizarea partiala: prin emisiune de noi actiuni sau prin vanzarea de catre stat a unui pachet din totalul actiunilor detinute. „Sindicatul nu se impotriveste privatizarii, ba chiar imi asum raspunderea sa afirm ca actionarii privati ar putea dinamiza activitatea companiei”, sustine Liviu Luca. Pozitia liderului sindicatelor din Petrom este justificata si prin faptul ca salariatii vor putea negocia in continuare contractul colectiv de munca(si toate avantajele ce decurg din acesta) cu reprezentantii Ministerului Industriei, in calitate de actionar majoritar.
Contraargumentele divizarii Petrom
· Nu are nici un rost sa divizezi o companie atata timp cat in forma ei actuala aduce un profit foarte mare.
· Statul intentioneaza ca in prima faza sa privatizeze Petrom prin metoda majorarii de capital sau prin vanzarea unui pachet minoritar de actiuni si nicidecum prin spargerea in bucati, iar ulterior vanzarea prin negociere directa.
· Restructurarea a fost lansata inca din 1998, si nu mai exista probleme majore de acest fel.r
In cazul divizarii, Guvernul nu ar putea sa sustina proiectele Petrom de investitii in explorare si exploatare pentru ca nu ar dispune de resurse.r
Preturile la pompa ale carburantilor Petrom ar putea sa creasca foarte mult in contextul in care statul nu va mai fi actionar majoritar.r
Valoarea de piata a companiei ar urma sa scada cu mult sub doua miliarde de dolari, atat cat este evaluata in acest moment.r
r
Argumente in favoarea spargerii Petrom in patru diviziir
Impartirea companiei ar asigura un control mai transparent al bugetelor de venituri si cheltuieli.r
Despartirea diviziei de distributie de cea de prelucrare ar permite liberalizarea preturilor la carburanti. Din acel moment, Petrom ar fi nevoit sa vanda la aceleasi preturi cu competitorii de piata. r
Valoarea de piata in cazul privatizarii ar creste pentru ca investitorii strategici vor putea sa participe la licitatiile care ii intereseaza.r
Statul va putea sa-si pastreze ponderea ca actionar majoritar in diviziile care il intereseaza.r
Nu s-ar mai pune problema ca diviziile care fac profit sa le sustina pe cele care merg in pierdere si prin urmare restructurarea ar urma sa fie facuta pe cale naturala.r
Asa au procedat si alte tari aflate in situatia Romaniei si rezultatele anuntate de respectivele guverne au fost mai mult decat multumitoare.r
r
r
Evolutia preturilor dupa divizarea Conel Si Romgazr
r
Energia termicar
In momentul divizarii Conel in 5 societati comerciale distincte, pretul de vanzare catre populatie a energiei termice era de 170.000 de lei/gigacalorie, echivalentul (in 1998 un dolar = 14.500 lei) a 12 dolari americani. Conducerea Termoelectrica sustinea in acel moment ca pretul de productie a energiei termice era, de fapt, 228.000 lei/Gcal, respectiv 15,8 dolari. Dupa o serie succesiva de crestere a preturilor, o gigacalorie ajunge astazi la populatie cu 350.000 lei(tot 12 dolari). Dar pretul de productie real a crescut la 585.000 lei/Gcal, adica peste 20 de dolari. Administratorii societatii pun aceasta crestere pe seama cresterii pretului petrolului pe piata internationala, stiut fiind ca 70% din pretul energiei termice se regaseste in pretul combustibililor.r
r
Energie electricar
Divizarea Conel, dublata de renuntarea la subventia incrucisata, a determinat o scadere a pretului mediu de furnizare a energiei electrice de la 52 de dolari/MW in 1997 la 44,5dolari/MW in 1999. Anul 2000, fiind an electoral, nu poate fi reprezentativ in ceea ce priveste pretul energiei. Cert este ca imediat dupa alegeri, pretul mediu de livrare a energiei electrice a crescut din nou, la 48 dolari/ MW. Companiile producatoare de energie electrica asteapta acum acordul ANRE pentru o noua crestere a tarifelor, ceea ce va face ca pretul mediu de livrare a energiei electrice sa se apropie din nou de cel practicat inainte de divizarea Conel. Daca in ceea ce priveste energia electrica produsa in termocentrale justificarea este identica cu cea pentru energie termica(pretul petrolului in crestere), in ceea ce priveste energia electrica produsa in hidrocentrale, cresterea costului de productie cu aproape 50% in dolari este mai putin justificata.r
r
Gaze naturaler
Pretul mediu de livrare a gazelor naturale inainte de spargerea Romgaz in 5 companii distincte era de 65 de dolari/ 1000 de metri cubi. Ulterior, costurile in productia interna de gaze naturale au crescut de la 18 la 27 de dolari/1000 mc. In paralel, neintelegerile si conflictele de interese aparute la nivelul executivului au facut ca importurile sa fie contractate la un pret de 140 de dolari/1000 mc, ceea ce face ca pretul mediu de livrare a gazelor naturale sa fie de 85 de dolari/1000 mc.r
