El a plantat un teren de 1.300 de hectare în balta îndiguită Călăraşi, pe braţul Borcea al Dunării, cu plopi şi paulownia, arbori cu o capacitate calorifică ridicată, cu lemn uşor şi care cresc foarte repede, special pentru a fi folosiţi pentru producţia de energie.
'Am investit până acum cinci milioane de euro din fonduri proprii, în speranţa că Guvernul va adopta o strategie coerentă pentru sectorul biomasei. Vreau, ca investitor, să fiu atras să investesc, să fiu sedus cu un cadru legislativ serios şi neschimbător. Terenuri sunt suficiente, există pârloage peste tot care pot fi valorificate şi se creează locuri de muncă în ţară. Dacă nu, vom vinde lemnul la străini, în ţări care au adoptat astfel de strategii şi unde există piaţă. Ar fi păcat, pentru că am exporta valoare adăugată mare', a susţinut Valvis.
El participat, miercuri, la evenimentul de lansare a Asociaţiei Române pentru Biomasă şi Biogaz.
'Sistemul de certificate verzi drept subvenţii pentru producătorii de energie din surse regenerabile s-a dovedit foarte periculos, pentru că sunt luate decizii administrative care influenţează bursa, piaţa şi preţul certificatelor. Noi ne dorim un sistem de feed-in tariffs (tarife fixe – n.r.), sistem pe care Autoritatea de Reglementare (ANRE – n.r.) l-a iniţiat deja. Totuşi, credem că acest sistem trebuie să se aplice centralelor de până la 5 MW, nu doar 1 MW sau 2 MW, cum propune acum ANRE', a mai spus Valvis.
El a argumentat prin faptul că în Marea Britanie există centrale pe biomasă chiar şi de 600 de MW care primesc un tarif fix pentru energia produsă.
'Este nevoie de determinare la cel mai înalt nivel politic pentru o astfel de strategie. Avem susţinere de la Ministerul Agriculturii şi de la ANRE, acum aşteptăm formarea unei comisii interministeriale din care să mai facă parte reprezentaţi ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Fondurilor Europene şi ai Ministerului Finanţelor. Este nevoie de toate aceste instituţii pentru a se pune la punct o strategie coerentă şi un cadrul fiscal stabil pentru investiţiile din acest sector', a adăugat omul de afaceri.
Potrivit acestuia, biomasa este o materie primă pentru producerea de energie de 1,4-1,6 ori mai ieftină decât gazul. În plus, dacă s-ar utiliza pentru producerea de biomasă doar 20% din terenurile din România unde acum nu se cultivă nimic, s-ar putea asigura astfel toată producţia de energie termică necesară ţării.
Asociaţia Română de Biomasă şi Biogaz (ARBIO) propune Executivului realizarea unei strategii naţionale pentru biomasă şi biogaz, sectoare unde ţara noastră are un potenţial uriaş, potrivit preşedintelui organizaţiei, Ilias Papageorgiadis.
'La început, am privit biomasa doar ca pe o investiţie, dar a fost o greşeală, pentru că este mai mult decât atât. Biomasa este o soluţie pentru problemele României legate de mediu, de cogenerare, de locuri de muncă, de independenţă energetică, de infrastructură', a declarat, miercuri, Papageorgiadis, în conferinţa de lansare a ARBIO.
El a amintit potenţialul de biomasă al României, unde există 14 milioane de hectare de teren agricol, şapte milioane de hectare de păduri, mii de fabrici care au deşeuri şi cinci milioane de tone de deşeuri urbane anual.
'Biomasa este viitorul nostru şi interesul investitorilor este mare. Noi suntem acum abia la început, dar vom cere Guvernului să pregătească o strategie naţională pentru biomasă şi biogaz. Sunt fonduri de peste 400 de milioane de euro disponibile pentru sectorul nostru. Astfel că venim cu propuneri concrete pentru a dezvolta acest domeniu', a subliniat preşedintele ARBIO.
SURSA: Agerpres
