Acum patru-cinci ani aici erau doar cateva terase care, pe timpul verii, se umpleau cu o categorie aparte de oameni: cei care isi doreau sa scape de galagia si aglomeratia statiunilor de pe litoral. Nu conta ca acestia erau persoane prospere sau tineri fara o letcaie in buzunar, plaja era imensa si aproape goala, preturile erau mici, iar atmosfera atat de respirabila si boema, incat nu iti doreai sa mai pleci din acest loc. Zona avea ceva potential, insa gandul vreunei investitii aici, in ochii oricarui om cu capul pe umeri, parea un gest sinucigas, din moment ce puteai investi aceeasi suma in orice alta statiune de pe litoral, plina ochi de lume si unde riscul de a da „chix” era aproape nul. Numai ca cine a transformat acest rationament in axioma a avut numai de pierdut. In numai cativa ani, Vama Veche s-a transformat intr-o adevarata statiune turistica, luata cu asalt de o multime de persoane care, cu ceva timp in urma, nici macar nu concepeau sa vina intr-un asemenea loc. Cele cateva terase s-au transformat in cateva zeci, iar preturile sunt cel putin comparabile cu cele de la Neptun sau Mamaia.
35 USD pentru un mp de teren
Daca cineva care nu a mai fost de cativa ani la Vama Veche revine in acest moment, cu siguranta, nu va mai recunoaste aproape nimic din fostul sat linistit. In zona in care acum ceva vreme era un camp, deja au inceput sa se contureze primele strazi, de la an la an, constructiile noi aparand precum ciupercile dupa ploaie. De altfel, multi au inceput sa se intrebe retoric daca va aparea si un semafor.
Sa faci afaceri la Vama Veche nu este insa asa de simplu pe cat pare. In primul rand este vorba de teren, pentru care, de cele mai multe ori, se platesc preturi aproape exorbitante. Un loc bun, situat undeva in „centrul” de interes al zonei, costa in medie 35 de dolari metrul patrat. Numai ca rar mai gasesti ceva de vanzare aici. Iar cererea mare combinata cu o oferta mica determina, bineinteles, cresterea pretului. Asa se face ca, dupa cum ne-au spus localnicii, exista si parcele care au ajuns sa se vanda cu 75 de dolari metrul patrat. Si pentru a avea un termen de comparatie, astfel de preturi pe metrul patrat de teren se mai regasesc doar in cartierele rezidentiale din nordul Bucurestiului.
Cafeaua lui Ovidiu a adus profit
Aproape toata lumea stie cine este Bibi la Vama Veche. Daca totusi exista persoane care sa nu fi auzit de el, de bistro-ul sau, cu siguranta, trebuie sa fi aflat. Acesta este un reper obligatoriu pentru cineva care doreste sa ajunga intr-un loc anume pe plaja de la Vama Veche. S-a gandit ca s-ar putea dezvolta o afacere in aceasta zona cam prin 1997-1998. Stia deja cam ce inseamna sa faci afaceri pe litoral, pentru ca impreuna cu Adrian Voican aveau o firma de distributie aici. „Ne-am dat seama ca oamenii vin la mare pentru plaja si, cum aici plaja este enorma, am realizat potentialul zonei. Initial ne-am gandit sa investim vreo 10.000 de dolari intr-o alimentara in apropierea plajei”, ne-a spus Adrian Voican. Cei doi s-au pus foarte serios pe treaba si au cumparat terenul care lor li s-a parut ca ar putea deveni un fel de nod in zona. Pretul: 35 de dolari pe metrul patrat. Si, treptat, au cumparat 1.000 mp. Iar ceea ce initial s-a dorit numai un mic magazin alimentar, treptat s-a transformat in unul dintre cele mai populare locuri din zona. „In afara terenului am investit bineinteles, in constructia propriu-zisa, dar si in infrastructura de aici. In total, cam 100.000 USD”, a continuat Adrian Voican.
Odata cu cresterea exponentiala a numarului de turisti, si oferta s-a diversificat. Acum, aici poti gasi si discoteci sau baruri, ca in orice alta statiune, si mini-hoteluri cu gresie, termopan si tot tacamul. Chiar daca sunt din ce in ce mai putine, locatiile de genul teraselor care atrageau publicul in urma cu ceva ani par a supravietui in continuare cu succes.
Iar cel mai bun exemplu este dat de locul unde majoritatea celor din Vama Veche isi doresc sa bea cafea. La Ovidiu, asa i se spune, dupa numele celui care prepara cea mai buna cafea de pe toata plaja. 15.000 de lei, dar se face la ibric. Afacerea nu este a lui Ovidiu, insa patronul sau a realizat potentialul pe care il are cafeaua preparata de acesta si i-a cerut sa faca o terasa numai dupa cum stie el, asa cam cum erau cele de acum cativa ani. Ideea a fost cat se poate de bine „targetata” si asta pentru ca acest loc i-a atras tocmai pe cei frustati de afluxul mare de turisti si de aparitia discotecilor si a teraselor cu iz de statiune.
Faci ce vrei si stii ce faci
Insa poate cea mai interesanta afacere care s-a facut vreodata aici a fost cea a unui grup de bucuresteni care s-au gandit sa deschida o terasa la care sa ai voie sa faci aproape orice. Si in 1998 au facut-o. Au inchiriat o bucata de teren cu 10 milioane de lei pe intreg sezonul si au investit in jur de 1.000 de dolari. In scurt timp a devenit cel mai cautat loc de pe plaja si asta in primul rand pentru atmosfera care era acolo. Toata lumea dansa pe mese pana cand acestea intrau in nisip. Si pentru ca finalul sa fie apoteotic, in ultima zi din sezon dadeau foc cosmeliei in care investisera la inceputul sezonului intr-un fel de spectacol la care toti cei prezenti primeau din marfa ramasa nevanduta. „Venisem acolo pentru a ne distra si asta am facut. Nu prea ne interesa profitul. Dupa doi ani am renuntat insa, si asta pentru simplul motiv ca nu ma mai regaseam in locul acela. Nu mai era Vama Veche pe care eu o cunosteam”, sustine Alecs Negulescu, unul dintre cei trei asociati.
Pe plaja unde odinioara erau numai cateva terase cu stuf, pline de o specie aparte de turisti, se ingramadesc acum o multime de oameni. Masinile scumpe pe care anii trecuti le vedeati numai la Neptun sau Olimp, le puteti admira acum la Vama Veche. In fiecare week-end. Pentru ca a ajuns sa „dea bine” la public faptul ca, in fiecare sfarsit de saptamana, te urci in automobil si o iei spre „Vama”. In week-end totul se umple aici, iar locurile de cazare devin o raritate, indiferent de pret.
„Aici va spun eu ca merge orice fel de afacere. Daca faci farmacie, vei avea profit, daca faci Internet Cafe, vei avea profit. Aici este un fel de pamant al fagaduintei”, ne explica plastic patronul unui bar.