Vine sezonul pentru fructe și legume. Pe de o parte, micii comercianți din piețe se plâng că nu mai au vânzări mari, pe de alta, marii retaileri spun că vând mii de tone într-o singură lună.
“Supermarket-urile astea au împânzit toată România și noi nu mai avem loc acum să ne vindem merele, perele, tot ce vedeți pe aici . Orășeanul e comod și ajunge mai rar la piață”, spune iritat nea Gică, așa cum îl strigă colegii de tarabă într-o piață din București, când îl întreb ce cantitate de legume vinde într-o lună. Desigur, nea Gică evită să-mi răspundă și se arată supărat pe marii retaileri care au distrus micile afaceri.
În fapt, aproximativ 50-60% din producția românească de fructe și legume este comercializată în piețe țărănești organizate în centre urbane și la poarta fermei, reiese din ”Strategia națională pentru programele operaționale în sectorul fructe-legume, pentru perioada 2018-2020”, a Ministerului Agriculturii. Apariția marilor lanțuri de magazine, schimbarea preferințelor consumatorilor către produsele sortate, ambalate și etichetate, continuă să reducă procentul din producția comercializată la poarta fermei în favoarea piețelor organizate.
Astăzi, cifre exacte despre vânzarea de fructe și legume în piețele din România nu există, fiind publicate doar taxele pe care țăranii sau micii fermieri trebuie să le plătească atunci când închiriază un loc să-și vândă produsele. În general, potrivit asociațiilor de profil, în piețele din București, de exemplu, aceste tarife pornesc de la 100 lei pe lună și ajung până la 450 lei, în funcție de sector. În provincie, taxele scad cu câteva zeci de lei.
Pe ultimul loc
În urmă cu mai bine de un an, un raport al Eurostat (Oficiul European de Statistică) ne plasa pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul zilnic fructe şi legume. Mai exact, peste două treimi dintre români cu vârsta de peste 15 ani (65,1%) nu consumă fructe și legume. La mică distanţă de români sunt bulgarii, mai mult de jumătate din populaţia ţării vecine (58,6%) declarând că nu consumă zilnic fructe şi legume. Iar la polul opus, campioni în UE la consumul zilnic de fructe şi legume sunt grecii (30,1% din populaţie), urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).
Într-un fel, dezvoltarea marilor rețele din retailul alimentar, multe dintre ele având parteneriate cu producătorii locali, a adus o creștere ușoară a consumului, un singur retailer vânzând mii de tone în fiecare lună, în sezon.
„Valoric, într-o lună de vară, vindem fructe de circa 15 mil. lei şi legume de 8 mil. lei. În iulie 2017, am propus clienţilor peste 65% produse româneşti, fructe şi legume. Pe categorie, mixul este diferit: peste 80% dintre legume au provenienţă românească, iar fructele peste 30% deoarece în categoria de fructe includem articolele de «top vânzare retail» utilizate la fresh-uri sau salate, precum banana, lămâia, portocala, avocado, etc. Dacă în perimetrul de fructe luăm în calcul doar cele care cresc în România, atunci şi pe fructe avem peste 80% produse româneşti în magazinele noastre“, au declarat reprezentanţii Auchan România, într-un interviu anterior pentru Capital. În volum, acest magazin a comercializat, în aceeaşi perioadă, peste 2.200 tone de fructe – în top aflându-se pepenele verde -, şi peste 2.100 tone de legume, cu cea mai mare cerere pentru cartoful alb, toate provenite din România.
Cantităţi similare pentru lunile de vară au fost amintite și de cei de la Carrefour, atât pentru fructe (circa 2.000 tone), cât şi pentru legume (aproximativ 2.800 tone), exclusiv româneşti. „Legumele care provin din România reprezintă 75% din achiziţia totală, iar fructele româneşti, în media anuală, înseamnă peste 60% din achiziţia totală“, spuneau în urmă cu câteva luni reprezentanţii Carrefour România.
Potrivit Organizației Interprofesionale ProdCom LegumeFructe, capacitatea totală de procesare a fructelor și legumelor în România este de circa 160.000 de tone pe an. De asemenea, conform aceleiași strategii citată de la Ministerului Agriculturii, suprafața cultivată cu legume a scăzut continuu, de la aproape 290 de mii de hectare în anul 1989 la circa 228 mii în urmă cu mai bine de un an. Chiar și așa, reprezentanții marilor retaileri sunt optimiști.
„Suntem de părere că piaţa culturilor româneşti de legume şi fructe are un mare potenţial de dezvoltare, iar acest standard este primul pas către o agricultură locală durabilă. Am urmat dintotdeauna o politică de achiziţii axată pe sortiment local, astfel că reuşim să oferim în reţea peste 51% produse din România. În categoria legumelor şi fructelor româneşti, în funcţie de sezonalitate şi disponibilitate, pe timpul verii procentele cresc considerabil. La fructe, sortimentul de provenienţă locală depăşeşte 51%, iar la legume ajunge la peste 80%“, au punctat și reprezentanții Kaufland România.
Acest articol a fost publicat în numărul 19 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 14-20 mai 2018.