Aleluia! Guvernul dă ajutoare în bani! Şi, la unison cu iniţiativele cabinetului Tăriceanu de a acorda ajutoare sociale pentru categoriile defavorizate (în timp ce premierul ne asigură că nu e vorba de populism, ci de „responsabilitate socială“), un partid de opoziţie, PD-L, supralicitează şi cere să se dea şi mai mult. În cazul unui partid de dreapta, care pånă nu cu multă vreme în urmă se fălea cu o agendă politică esenţialmente antipopulistă, e cel puţin bizar.
Lista democrat-liberalilor e lungă: creşterea nivelului minim garantat pentru categoriile sociale cu venituri reduse, ajutoare pentru încălzire şi energie electrică, salariu minim pe economie mărit de la 500 la 575 de lei, majorarea punctului de pensii înainte de termen, plus acordarea de compensaţii directe pentru alte persoane cu venituri mici.
Nu numai PD-L joacă acum, în prag de alegeri, pe cartea „responsabilităţii sociale“. De fapt, cam toate partidele politice parlamentare o fac, din motive evidente: nişte procente în plus în toamnă. Dar trebuie să apreciem ironia faptului că, spre deosebire de alţi ani, cånd sezonul de dezbateri pe teme sociale începea toamna, acum vorbim deja de ajutoare de încălzire – la 35 de grade Celsius! Transpirånd copios în apartamentele lor de bloc, bieţii oameni constată, perplecşi, că guvernul şi partidele se gåndesc deja la iarnă, aşa cum nu au mai făcut-o niciodată.
N-am mai auzit de mult de „responsabilitate fiscală“. Cu excepţia semnalelor periodice (şi din ce în ce mai dese în ultima vreme), venite de la organizaţiile internaţionale ca FMI sau Banca Mondială, care o repetă ca un profesor răbdător în faţa unui şcolar încet la minte, expresia a dispărut complet din vocabularul politicienilor. Nu e de mirare; decontul generozităţii bugetare actuale va fi achitat de următoarea administraţie.
Dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile distribuitorilor de gaze, următoarea majorare de preţuri ar urma să aibă loc la începutul lui octombrie – cu o lună, o lună şi jumătate înainte de alegerile parlamentare! E aproape cert că în toamnă guvernanţii fie vor arunca din nou pe masă cartea „ajutoarelor“, fie vor negocia scumpirile cu cuţitele pe masă. De plătit, vom plăti tot noi.