Variola maimuței se extinde! Un prim caz suspect a fost depistat în Grecia

În acest context, autoritățile sanitare din Grecia au transmis că turistul englez şi partenera sa de călătorie au fost transferați la spital într-o cameră de izolare. Trebuie menționat că analizele de laborator urmează să confirme acest caz în ziua de luni, 23 mai.

Totodată, mai multe ţări occidentale, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Spania sau Suedia au identificat cazuri, potrivit informațiilor preluate de afp.com

Agentul patogen poate fi transmis de la animale la om şi invers

Amintim că variola maimuţei este o boală rară al cărei agent patogen poate fi transmis de la animale la om şi invers. Simptomele sale seamănă, dar în formă mai puţin severă, cu cele observate în trecut la subiecţii cu variolă: febră, cefalee, dureri musculare, dureri de spate, în primele cinci zile. Apoi apar erupţii cutanate, leziuni, pustule şi în final cruste.

De asemenea, nu există tratament pentru această boală care de obicei se vindecă spontan şi ale cărei simptome durează între 14 şi 21 de zile. Cazurile grave apar mai frecvent la copii şi sunt legate de gradul de expunere la virus, de starea de sănătate a pacientului şi de severitatea complicaţiilor.

Rata mortalităţii a putut varia enorm, dar a rămas sub 10% în toate cazurile documentate, în principal la copiii mici, subliniază specialiștii. Transmiterea de la om la om poate rezulta din contactul apropiat cu secreţiile infectate ale căilor respiratorii, cu leziuni ale pielii unei persoane infectate sau cu obiecte contaminate recent cu lichide biologice sau materii provenind din leziunile unui pacientului.

Adevărul despre variola maimuței

În altă ordine de idei, dr. Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie și Genetică Moleculară, a realizat anterior o postare pe contul de Facebook Ro Vaccinare în care vorbește despre variola maimuței.

„Adevărul este că monkeypox nu e o boală care să ne îngrijoreze din cale-afară. Au fost depistate mii de cazuri în Africa în cursul ultimilor 50 de ani, se știe că boala n-are nici pe departe transmisibilitatea variolei sau a SARS-CoV-2, și că este mult mai puțin patogenă decât variola.

Problemele sunt însă următoarele:

1. Da, boala n-are transmisibilitatea variolei, dar se transmite de la om la om, mai ales prin secreții. Asta înseamnă și saliva sau secrețiile respiratorii din tuse sau strănut! Și cum noi știm că sunt ceva probleme cu comportamentul pe stradă, asta înseamnă că trebuie oarecare prudență.

2. Da, mortalitatea nu este cea din variolă (de până la 30%), dar nici nu-i floare la ureche. Se estimează că în cursul ultimilor 10-20 de ani, ratele cumulate ale mortalității prin monkeypox au fost undeva între 3-6%. Din nou, totul se reduce la R0. Care în cazul monkeypox a fost calculată a fi în jur de 0.32-0.35. Suficient de jos pentru ca să nu se producă răspândire explozivă. Reamintesc: un R0=0.32 înseamnă că, într-o populație complet susceptibilă, un individ cu monkeypox poate infecta cu success 0.32 alți indivizi. Asta prin definiție nu ridică probleme.

3. Evident, sunt întotdeauna posibile clusteruri. Dacă virusul se transmite prin secreții și intră într-o populație susceptibilă cu obiceiuri la risc, vom putea vedea numeroase transmiteri secundare.

4. După cum am tot spus timp de 2 ani, mortalitatea nu este măsura de referință în cazul niciunei boli. Nu uitați că, și așa cu semne clinic mai minore, simptomatologia monkeypox este tot cea de variolă.”