Varșovia și Budapesta, unite în fața justiției europene
Mecanismul pe care îl contestă cele două țări este inedit. El permite să se suspende sau să se reducă plata fondurilor europene unui stat în caz de încălcări ale principiilor statului de drept (lupta insuficientă contra conflictelor de interese, lipsa de independență a justiței…) care ar aduce atingere sau care ar risca să aducă atingere intereselor financiare ale UE, scrie lefigaro.fr
Trimise de mai multe ori în fața Curții de la Luxemburg pentru atentat la statul de drept, Budapesta și Varșovia sunt de astă data inițiatoarele acțiunii împotriva instituțiilor europene. Polonia a cerut anularea pur și simplu a noului mecanism, susținând că UE ar trebui să se limiteze la dispozițiile tratatelor pentru a controla respectarea statului de drept. Reprezentanta sa, Sylwia Zyrek, a contestat de altfel chiar legitimitatea Curții de la Luxemburg, arbitru ultim în caz de conflict între cei 27 și instituțiile UE, din cauza modului de desemnare a judecătorilor de către state, care „se depărtează de principiul separării puterilor”.
Din partea Ungariei, Miklos Zoltan Feher a exclus orice legătură între încălcările statului de drept și bugetul UE, care „trebuie să fie examinate separat”. Fruct al unui compromis dificil la adoptarea bugetului pe termen lung al UE la sfârșitul lui 2020 și cerut de multă vreme de țări „econoame”, cu Tările de Jos în frunte, acest „mecanism de condiționare” nu a fost utilizat, în ciuda puternicei presiuni a eurodeputaților asupra Comisiei.
Un mecanism recent și încă neutilizat
„Respectarea statului de drept este o condiție esențială a bunei gestiuni financiare”, a susținut reprezentantul Parlamentului European, Tamas Lukacsi, subliniind că mecanismul urmărește „să protejeze bugetul Uniunii”, care se ridică la peste 1.000 de miliarde de euro pe 7 ani. Bugetul este „un mijloc de a pune în practică obiectivele politice” ale Uniunii și mecanismul „joacă un rol fundamental” pentru a le atinge, a subliniat pentru Consiliu (reprezentant al celor 27), Alicja Sikora-Kaleda.
Paradoxul situației, audierea are loc la câteva zile după decizia celei mai înalte instanțe poloneze – apropiată de partidul naționalist conservator la putere în această țară – în formă de declarație de război față de primatul legislației europene și de competența Curții de Justiție a UE. Varșovia și Budapesta, care fac parte dintre țările potențial amenințate de mecanismul de „condiționalitate”, din cauza disputelor lor recurente cu UE pe statul de drept, au sesizat în martie CJUE pentru a-l anula.
Statele membre au acceptat în decembrie să aștepte avizul Curții despre acest mecanism înainte să recurgă Comisia Europeană la el. Eurodeputații au amenințat să dea în judecată Comisia dacă nu pornește repede această procedură. Care comportă mai multe etape și va trebui validată de statele membre cu majoritate calificată înainte de a se traduce, eventual, printr-o suspendare sau o reducere a finanțărilor. Sub această presiune parlamentară, Comisia ar putea lansa prima etapă în săptămânile următoare, potrivit unor surse europene.
Planuri de relansare blocate în continuare
Decizia CJUE privind recursul polono-unguresc, examinată într-o audiere care se deschide pentru două zile luni după amiaza, nu va fi data decât peste câteva luni. Eurodeputații au îndemnat din nou vineri executivul european să acționeze împotriva Poloniei, ca măsură de retorsiune la decizia fără precedent a tribunalului constitutional care a apreciat unele articole ale tratatelor UE incompatibile cu Constituția națională. Decizia istorică a trezit temeri de „Polexit” și a împins zeci de mii de polonezi să-și manifesteze duminică sprijinul pentru apartenența țării lor la UE.
Pentru a contesta legalitatea mecanismului de condiționalitate, Polonia susține că el reprezintă de facto o modificare a tratatelor și nu conține garanțiile necesare de obiectivitate și de imparțialitate. Ungaria estimează că comportamentele și situațiile susceptibile să fie sancționate nu sunt definite cu destulă precizie și creează o insecuritate juridică. Cele două țări văd de altfel validarea planurilor lor de relansare blocate de aceleași chestiuni ale statului de drept. Și recentul cutremur provocat de curtea poloneză riscă să mai întârzie aprobarea planului Varșoviei (care prevede 23,9 miliarde subvenții europene și 12,1 miliarde împrumuturi).
