Modificările recente în legislația privind pensiile speciale aduc schimbări semnificative pentru viitorii pensionari. Începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare va crește considerabil, iar acest aspect va avea un impact direct asupra celor care beneficiază de pensii de serviciu.
Aceste ajustări vin în urma unei serii de discuții și amendamente adoptate în cadrul Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților, iar modificările urmează să fie implementate într-un termen relativ scurt.
Pensiile speciale pentru magistrați: detalii esențiale
Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a suferit recent modificări semnificative, iar deciziile luate vor avea un impact major asupra celor care activează în sistemul judiciar din România.
În data de 22 aprilie 2025, Comisia pentru muncă din Camera Deputaților a adoptat o serie de amendamente esențiale la acest proiect, care a fost inițiat de liderii coaliției de guvernare.
Noua vârstă de pensionare va fi 65 de ani
Printre cele mai importante schimbări aduse proiectului de lege se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Inițial, vârsta de pensionare pentru magistrați urma să fie eșalonată, ajungând la 65 de ani abia în 2045. Însă, în urma unor discuții și modificări, Comisia a decis ca acest prag să fie atins mult mai rapid, de la începutul anului 2026.
Cum se vor calcula pensiile speciale ale magistraților
O altă schimbare importantă vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Potrivit noilor reglementări, pensiile speciale vor fi calculate pe baza unui procent de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor obținute în ultimele 48 de luni de activitate.
Acesta reprezintă un amendament al USR, care a fost acceptat de Comisia pentru muncă. În varianta inițială, procentul pensiei era de 65%, ceea ce înseamnă o majorare semnificativă a pensiei pentru magistrați.
Amendamentele adoptate: detalii importante
Potrivit amendamentului adoptat, magistrații care au cel puțin 25 de ani de vechime în funcțiile juridice prevăzute de lege vor putea ieși la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani și vor beneficia de pensia de serviciu menționată mai sus.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II”, prevede proiectul.
De asemenea, cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 100% din indemnizația brută lunară obținută în ultima lună de activitate înainte de pensionare.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se precizează în acest amendament.
Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă, a declarat că aceste modificări sunt esențiale pentru a îmbunătăți sistemul de pensii al magistraților și pentru a adresa deficiențele întâmpinate în aplicarea anterioară a legislației.
Ce urmează pentru proiectul de lege
Deși proiectul de lege a fost adoptat de Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților, acesta va intra acum în dezbaterea Senatului, care va avea ultimul cuvânt.
Președintele Comisiei pentru muncă a subliniat că este de așteptat ca în Senat să fie găsite soluții pentru o implementare treptată și eficientă a măsurilor, având în vedere complexitatea subiectului.
„Există și dezbaterea decizională în Senat, acolo unde colegii noștri mai înțelepți ca noi vor reuși să rezolve problema și să facă o eşalonare potrivită”, a afirmat Adrian Solomon.
Așadar, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în următoarea perioadă și ce modificări suplimentare vor fi aduse în cadrul procesului legislativ.
În concluzie, aceste modificări aduse pensiilor speciale ale magistraților sunt un pas semnificativ în reformarea acestui sistem, însă implementarea lor va depinde de deciziile finale luate de Senat.
