În ultimele decenii, multe țări europene au implementat reforme ale sistemelor de pensii, majorând treptat vârsta de pensionare legală și reducând diferențele de gen.

Potrivit unui raport publicat de Eurostat, între 2012 și 2023, 21 de țări europene și-au modificat vârsta legală de pensionare, reflectând eforturile de adaptare la schimbările demografice și economice.

A crescut vârsta de pensionare legală

Conform analizei, în 2012 cea mai mică vârstă legală de pensionare pentru bărbați era de 60 de ani (în Franța), iar pentru femei de 59 de ani și 4 luni (în România). Până în 2023, aceste valori au crescut semnificativ, cea mai mică vârstă de pensionare fiind de 62 de ani pentru bărbați (Franța) și 60 de ani pentru femei (Austria și Polonia).

Un alt aspect semnificativ este reducerea diferențelor de gen: dacă în 2012, 11 țări aveau vârste legale diferite de pensionare pentru bărbați și femei, până în 2023 acest număr a scăzut la 6. Unele dintre aceste state se află în continuare într-o perioadă de tranziție pentru egalizarea vârstei de pensionare.

Vârsta medie de pensionare și contextul național

Vârsta medie la care oamenii primesc prima pensie pentru limită de vârstă poate diferi de vârsta legală, din cauza posibilităților de pensionare anticipată, a reformelor în curs sau a flexibilității legislației.

În 2023, cea mai avansată vârstă de pensionare medie se înregistra în Danemarca, Țările de Jos și Suedia (64 de ani sau mai mult), în timp ce Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) și Austria raportau cele mai mici valori.

Majoritatea pensionarilor europeni (68%) și-au primit prima pensie între 60 și 65 de ani, însă în țări precum România, această vârstă medie rămâne sub pragul de 60 de ani.

Pensionarii care continuă să lucreze

Un alt aspect evidențiat de Eurostat este procentul persoanelor care continuă să lucreze după pensionare. La nivel european, 13% dintre pensionari au rămas activi profesional în 2023, dar procentul variază semnificativ între țări.

Țările baltice conduc clasamentul, cu Estonia (54,9%), Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%), în timp ce România este la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care continuă să lucreze.

Motivațiile pentru a lucra după pensionare diferă de la țară la țară:

  • În țări precum Danemarca și Țările de Jos, peste 60% continuă să lucreze pentru că le place sau doresc să fie productivi.
  • În schimb, în țări precum România (54,3%), Cipru (68,6%) și Bulgaria (53,6%), nevoile financiare reprezintă principalul motiv.