Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, poate răsufla uşurat! Procurorii DIICOT au renunţat să-l mai urmărească penal în dosarul Romgaz.
Partea din dosarul Romgaz care-l viza pe Vosganian, clasată
Mai precis, DIICOT ar fi clasat partea din dosarul Romgaz care îl viza pe Vosganian, acesta fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare, spun surse judiciare, potrivit Agerpres.
Parlamentul a respins solicitarea procurorilor de începere a urmăririi penale pe numele lui fostului ministru în 2013 şi mai apoi în 2015. După aceste respingeri, procurorii DIICOT au continuat ancheta in rem pentru a vedea dacă există probe sau indicii noi, altele decât cele cuprinse în solicitările trimise în Parlament.
Concluzia: în martie 2021, DIICOT a decis să claseze dosarul, pe motiv că nu au fost găsite probe sau indicii noi care să-l incrimineze pe Varujan Vosganian.
Ce ar fi făcut foştii miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu în beneficiul Interagro şi în dauna Romgaz?
În cealaltă parte a dosarului Romgaz sunt puşi sub acuzare afaceristul Ioan Niculae, patronul Interagro, şi fostul ministru Adriean Videanu. Acest dosar a fost trimis spre judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2017 şi a stat acolo aproape trei ani în faza de cameră preliminară.
DIICOT susţine că, între decembrie 2006 şi decembrie 2008, Varujan Vosganian şi, între decembrie 2008 şi septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase Ordine, respectiv trei Memorandumuri în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae.
Vosganian şi Videanu ar fi utilizat SNGN Romgaz SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discounturi comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către această companie, peste plafoanele practicate de Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care Interagro SA înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.
Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale, se mai arată în referatul DIICOT.
Riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României
Prin activitatea celor doi miniştri, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale.
Mai mult, Romgaz şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, contrar scopului pentru care Romgaz a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.
Conform DIICOT, Romgaz a livrat în această manieră către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei (500 milioane dolari), din care 270 milioane lei (92 milioane dolari) reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.
Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către Romgaz aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către Interagro este de aproximativ 43 milioane lei (15 milioane dolari), iar TVA este de aproximativ 54 milioane lei (19 milioane dolari).
Valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a Romgaz reprezintă un procent de circa 51% din totalul de 500 milioane lei, aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010, susţin procurorii.
Sursa foto: Vlad Chirea