Proaspătul ministru al Economiei şi Comerţului susţine că România ar trebui să dezvolte relaţiile cu gigantul rus pentru a creşte importurile de gaze. El nu se arată îngrijorat de influenţa ruşilor pe piaţa energetică românească. Dimpotrivă! Vosganian crede că Gazprom nu are o pondere atât de mare în acest sector, în aşa măsură încât să ameninţe independenţa energetică a ţării. Ministrul se alătură vocilor care pledează pentru dezvoltarea relaţiilor cu „ursul siberian“.
Dacă în cazul ruşilor are o atitudine diplomatică, Vosganian este categoric în privinţa contractului OMV-Petrom: a fost o afacere păguboasă! România pierde anual 500 de milioane de euro, afirmă ministrul. El arată voalat cu degetul spre Dan Ioan Popescu, cel care a bătut palma pentru acest contract: „A fost, însă, o înţelegere proastă şi acum ne răfuim noi între noi (…) Cum adică, un ministru al economiei nu cunoaşte preţul cu care vinde o companie de stat?“
În mandatul de ministru, Vosganian doreşte ca în peluza suporterilor săi să ia loc şi preşedintele Traian Băsescu, care şi-a manifestat reţinerea faţă de numirea acestuia.
Capital: În cadrul audierilor parlamentare, aţi declarat că veţi repara ceasul de pe clădirea MEC. Cât costă reparaţia?
Varujan Vosganian (râde): Acest ceas, care a devenit brusc un erou cu dimensiune anecdotică, a fost observat de cineva cu o privire proaspătă. Cei din minister, fără să le fi dat vreo dispoziţie, au şi luat iniţiativa şi mecanismul ceasului urmează să fie schimbat. Încă nu am decis dacă vom pune o muzică…
Capital: Totuşi, cât costă reparaţia?
Varujan Vosganian: Vedeţi! Când se petrece un lucru bun, nu trebuie să întrebaţi de costuri. De câte ori o invit pe mama la restaurant, deşi se simte bine, mă întreabă la sfârşit cât a costat masa. Mă irită această întrebare a mamei mele. E suficient că s-a simţit bine. Dacă ceasul va merge, atunci putem spune să au fost destui bani pentru a face şi acest lucru.
Capital: Predecesorii dvs. au plecat din acest minister cu „tinichele de coadă“! Vă este teamă?
Varujan Vosganian: Eu nu mai am „coadă“. S-a dovedit că nu sunt „acoperit“ în nici un fel. Vă mărturisesc sincer că pentru mine banul nu este cel mai important lucru şi asta o dovedeşte ruşinoasa mea declaraţie de avere în raport cu alţi politicieni. În plus, nu am obligaţii faţă de nimeni şi nu trebuie să plătesc serviciul care mi s-a adus fiind numit ministru. Nu trebuie să plătesc cuiva indulgenţe.
Capital: Chiar credeţi că veţi reuşi să menţineţi preţurile la gaze la niveluri rezonabile pentru populaţie?
Varujan Vosganian: În primul rând, cred că ar trebui să construim nişte mecanisme de piaţă. Deja, încerc să imaginez un mecanism care să transparentizeze lucrurile. Poate unul de bursă, prin care preţurile la contractele negociate de stat să fie cunoscute. Piaţa energiei are trei componente: una cu preţuri administrate, şi aici situaţia e limpede, una care priveşte contractele bilaterale, ce deţine 40% din piaţă şi care este o mare necunoscută, şi o componentă – piaţa bursieră – cu preţuri la vedere, care se stabilesc zilnic. Problema este componenta de 40%. Pe aceasta vreau s-o transparentizez.
Capital: În ce constă mecanismul care va aduce transparenţă?
Varujan Vosganian: Îl voi prezenta în această săptămână colegilor mei din guvern. Principiul de bază este simplu: întâlnirea cererii cu oferta. În legătură cu preţul, obligaţia unui manager instituţional este de a elimina distorsiunile. Eu nu pot să iau preţurile ca pe o turmă de oi şi de câte ori fluier, să le duc unde vreau. Şi un preţ foarte scăzut este periculos. Un preţ corect este unul care nu dă câştiguri suspecte unor parteneri de pe piaţă.
Capital: Aţi preluat ministerul cu aşa numiţii „băieţi deştepţi“ din sectorul energetic. Câte zile le daţi?
Varujan Vosganian: Le doresc să fie deştepţi toată viaţa… De fapt, le doresc să fie inteligenţi, nu deştepţi. Diferenţa dintre inteligent şi deştept este că ultimul încearcă să fie inteligent folosind scurtături. Sintagma „băieţii deştepţi“ e mai degrabă similiară cu „băieţii şmecheri“. Ori, mie şmecheriile nu mi-au plăcut nici în politică, nici în viaţă. Eu cred aşa: cel care joacă în piaţă trebuie să câştige pe măsura muncii şi fanteziei lui şi să respecte legea. Să cumperi de la stat ca să vinzi tot la stat, să apelezi la relaţii privilegiate de natură politică…
Nu-mi plac astfel de lucruri.
Capital: Cât de repede veţi face „curăţenie“?
Varujan Vosganian: Nu pot să vă spun că de mâine, gata!, toţi „băieţii deştepţi“ se vor smeri, îşi vor pune haine cernite şi vor respecta litera legii. Nu vă pot spune acest lucru! Şi în această privinţă trebuie create mecanisme ca şi în cazul corupţiei. Degeaba faci pas de defilare la DNA. Chiar dacă tai capul lui Moţoc, vor ţâşni alte trei în loc. Sistemul trebuie curăţat, astfel încât, indiferent ce ministru va veni, sistemul să funcţioneze.
Capital: Să înţeleg că problema „băieţilor deştepţi“ nu este prioritatea dvs?
Varujan Vosganian: Ba da! Ba da! Este unul din lucrurile care trebuie făcute foarte rapid, pentru că până la sfârşitul anului se renegociază contractele pentru anul viitor şi s-ar putea ca noi să facem mecanismul, dar el să nu mai aibă muşterii. Un plan trebuie gândit foarte repede.
Capital: Aveţi un calendar al privatizărilor din sectorul energetic?
Varujan Vosganian: Nu vă pot da, pentru că, în primul rând, la un calendar treaba e făcută doar pe jumătate: ştim că vrem să vindem, dar nu ştim cine cumpără. În al doilea rând, trebuie să fim foarte atenţi. Aţi văzut câte discuţii au fost legate de consultanţa de privatizare. Trebuie spus răspicat un lucru: voinţa politică de a privatiza, concepţia şi asumarea faţă de cuvântul dat. Cu banii de-acasă, faci ce vrei, dar aici e vorba de avuţia statului român. Conceptele de genul „preţurile sunt secrete“ nu ţin. De aceea, am fost foarte nedumerit când am aflat că preţurile sunt secrete. Cum adică, un ministru al Economiei nu cunoaşte preţul cu care vinde o companie de stat? E ca şi cum un proprietar de băcănie se duce la angajatul său de la tejghea şi-l întreabă: cât ai vândut azi? Iar vânzătorul îi răspunde, nu pot să-ţi spun, patroane! Aşa ceva nu se poate!
Capital: Faptul că ministerul nu are o strategie clară în privinţa privatizării din sectorul energetic nu e un semnal prost pentru potenţialii investitori?
Varujan Vosganian: Dacă vom respecta partea noastră de înţelegere, atunci lucrurile sunt clare, cred, pentru investitori. De exemplu, am fost întrebat la audieri de ce statul nu cumpără acţiunile Petrom ca să devină majoritar şi am răspuns: da, domnule, este o idee. Dar când faci o afacere, baţi palma şi îţi respecţi cuvântul dat. Statul român s-a angajat să privatizeze, nu să renaţionalizeze. Aşa ceva ar încălca spiritul înţelegerii. Contractul Petrom e defavorabil statului român. Ne-am vândut prost resursele. O estimare grosieră arată că pierdem 500 de milioane de euro pe an din cauza modului în care am concesionat resursele. A fost, însă, o înţelegere proastă şi acum ne răfuim noi între noi. Vreau să reanalizez tot sistemul de redevenţe şi taxe.
Capital: Cine face parte din echipa de consilieri şi colaboratori apropiaţi pe care îi aduceţi la minister?
Varujan Vosganian (zâmbeşte): Momentan, va veni doar echipa operativă cu care am lucrat la Comisia de Buget-Finanţe de la Senat. În săptămânile următoare, voi lărgi echipa pentru că va trebui să decidem în legătură cu structura consiliilor de administraţie ale companiilor din subordinea MEC. Să vedem cine va pleca după ministrul Sereş şi cine va rămâne.
Capital: Pe cine concediaţi?
Varujan Vosganian: Nu vreau să dau pe nimeni afară. Cine este competent va rămâne în minister. Chestia cu omul lui cutare sau al lui cutare funcţionează doar dacă ai ceva de ascuns. Eu nu am nimic de ascuns.
Capital: Câţi kwaţi are un terrawatt?
Varujan Vosganian (râde): Avem wattul, kilowattul, megawattul, gigawattul şi terrawattul. Este zece la puterea nu ştiu cât! Actuala producţie a Românie este de 59 de terrawatti/oră, din care exportăm puţin peste trei terrawatti/oră. (râde) Pe mine la aceste chestii nu mă prinzi!
Capital: România a intrat în iarnă fără stocuri de combustibili. Unii producători mai au rezerve doar pentru câteva zile. Ce măsuri urgente veţi dispune?
Varujan Vosganian: Am trimis Corpul de Control al ministerului la toate aceste unităţi, astfel încât la şedinţa de Guvern din această săptămână să avem o situaţie clară. Împotriva tuturor celor care nu sunt cuminţi şi nu au declarat corect stocurile de carburanţi se vor lua măsuri: când eşti copil, cu nuiaua, iar când eşti mare, cu Codul penal.
Capital: Preluaţi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie fără obiectul muncii.
Varujan Vosganian: Vom lămuri cât mai repede această problemă. Sunt surprins să constat câtă ambiguitate există în această privinţă. Romgaz, Transgaz şi numeroase complexe energetice rămân la MEC. Deci, jumătate din companii şi filiale rămân la minister, iar din cealaltă jumătate plecată la AVAS, vom mai administra o parte din companii. Asta a fost o temă politică: PD a justificat în acest fel de ce nu ia MEC.
Capital: Energie hidro sau din mori de vânt?
Varujan Vosganian: Trebuie obţinută energie atât din mori de vânt, cât şi din acoperişuri absorbante, dar şi din… balegă. Toate aceste resurse de energie alternativă trebuie folosite, chiar dacă sunt puţin mai scumpe. România trebuie să ajungă la 33% de energie din resurse regenerabile.
Capital: La investirea dvs. în funcţie, preşedintele Traian Băsescu a spus că nu v-aţi numărat printre opţiunile Domniei sale. Sunteţi marcat de această „încurajare“?
Varujan Vosganian: Toată această şaradă face parte din peisaj. Dacă ai întreba de ce a spus asta tocmai despre mine, eu aş întreba, la rândul meu, despre cine de la PNL ar fi spus altfel. Eu trebuie să-mi fac treaba, pentru ca peste câteva luni să vină să spună: „Domnule Vosganian, îmi pare rău că nu m-am numărat printre susţinătorii dvs. Data viitoare, păstraţi-mi un loc la peluză printre aceştia.“
Capital: Aţi descoperit „grupuri de interese“ în minister?
Varujan Vosganian: Încă nu am descoperit care sunt acele „grupuri de interese“. Fireşte că sunt mulţi oameni care lucrează demult în minister şi se mai întâlnesc şi după orele de program. Oricum, eu nu fac parte din niciun grup de interese. Cum v-am spus, n-am negociat nimic, cu nimeni înainte de a accepta acest post. Mă refer la negocierile legate de domeniul de activitate, căci negocieri cu PD şi cu celalate partide din coaliţe, slavă Domnului!… Am negociat până a mirosit a încins.
Capital: În jurul pachetului celor 8% din acţiunile Petrom pentru salariaţi s-a iscat un mare scandal. Care este rezolvarea acestui conflict?
Varujan Vosganian: Scandalul acţiunilor Petrom s-a declanşat pentru că au apărut tot felul de interpuşi. Oamenii au dreptul la acel pachet de acţiuni, un drept stabilit prin lege. Angajaţii Petrom trebuie să fie lăsaţi să decidă ce vor face cu acele acţiuni. Nu trebuie să discutăm prin interpuşi, pentru că se poate lăsa impresia că oamenii sunt manevraţi şi nu se vor bucura de acest drept.
Capital: Influenţa Gazprom în România este tot mai puternică, fapt dovedit şi de nivelul ridicat al importurilor de gaze din Rusia. Cum veţi gestiona relaţia cu ruşii?
Varujan Vosganian: Am avut o discuţie cu ambasadorul Rusiei, care nu este ambasadorul… Gazprom. (zâmbeşte) Eu cred că nu trebuie să ne temem, ci trebuie să fim atenţi ca nimeni să nu aibă o pondere prea mare în acest sector. Gazprom nu a ajuns la acest nivel de îngrijorare. Chiar ar trebui să dezvoltăm relaţiile cu Gazprom, în sensul creşterii importurilor de gaze. Eu nu mă tem de Gazprom. Cred că România a greşit în anii ‘90, când a oprit relaţiile comerciale cu Rusia. Industria maşinilor unelte şi cea alimentară au pierdut foarte mult din cauza faptului că, brusc, am privit Rusia nu ca pe un partener, ci cu multă reţinere. Rusia trebuie să redevină familiară mediului economic românesc, cu Gazprom cu tot.
Capital: Cei trei importatori prin care se derulează importurile din Rusia au fost acuzaţi că „se joacă“ cu politica energetică a României. Veţi face publice datele din contractele intermediarilor gazului rusesc?
Varujan Vosganian: Să ne înţelegem, dacă tot lanţul este privat, atunci nu putem interveni. Dacă în lanţ există şi o componentă de stat la furnizor sau la cumpărător, atunci vor fi obligaţi să ne spună preţurile. Cred că trebuie să avem nişte reprezentanţi foarte fermi cu avuţia de stat, dar nu trebuie să exagerăm şi să ne reîntoarcem până acolo încât să avem o piaţă energetică ca în anii ‘90, mai ales că noi ne-am angajat ca de la anul deschiderea pieţei să fie de 100%.
Carte de vizită
Varujan Vosganian (n. 25 iulie 1958) este absolvent al Facultăţii de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi al Facultăţii de Matematică de la Universitatea din Bucureşti. Are un doctorat în ştiinţe economice.
Este autorul unor volume de specialitate: „Contradicţii ale tranziţiei la economia de piaţă“ (1994) şi „Jurnal de front“ (eseuri). A scris circa 250 de studii şi articole economice, politice şi beletristice.
În prezent, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Nu va renunţa la această funcţie, în ciuda mandatului de ministru.
Din 1990, este preşedintele Uniunii Armenilor din România.
Din aprilie 2003, este membru al Biroului Executiv al Partidului National Liberal.
Între 1999 şi 2001, a fost preşedintele Uniunii Forţelor de Dreapta, formaţiune pe care a reprezentat-o în Parlament ca senator de Iaşi, între 1996 şi 2000.
Din decembrie 1996, este preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci din Senatul României.
La Bruxelles, este membru al Consiliului Experţilor Internaţionali al Centre of European Political Studies (CEPS).
Este căsătorit şi are un copil.
Un minister marcat de scandaluri
Codruţ Sereş (dec. 2004 – dec. 2006)
Conservatorul a plecat din fruntea MEC odată cu decizia partidului condus de Dan Voiculescu de a se retrage din coaliţia de guvernare. Plecarea lui s-a suprapus cu scandalul „spionaj pentru privatizarea În energie“. Numele său a fost vehiculat în presă pentru legăturile cu consultantul independent Stamen Stanchev. Suspiciunile planează asupra contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, despre care anchetatorii susţin că Dorinel Mucea, ex-adjunctul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, subordonat lui Sereş, ar fi comunicat bulgarului Stanchev date confidenţiale despre ofertele financiare depuse de cinci firme la Comisia de privatizare. Sereş a fost în conflict deschis cu Traian Băsescu pe tema „băieţilor deştepţi“, a grupurilor de interese din jurul ministerului.
Dan Ioan Popescu (dec. 2000 – dec. 2004)
În mandatul său a fost semnat controversatul contract de privatizare a Petrom şi vânzarea unei serii de companii din sectorul electricităţii şi al gazelor. Fostul ministru pesedist, actualmente membru de frunte al PC, este şi el anchetat. Comisia Specială de Cercetare a Averii de pe lângă Curtea Supremă, susţine într-o hotărâre că ar fi dobândit ilicit bunuri în valoare de peste 46 de miliarde de lei, în perioada mandatului. Hotărârea comisiei priveşte în principal vânzarea, în 2001, a firmei Ital Agency, ce a aparţinut familiei Popescu, către Luxten Lighting. Firma Luxten ar fi obţinut de la MEC, în perioada în care Popescu era ministru, contracte publice în valoare de 57 de miliarde de lei, susţine documentul comisiei.
Radu Berceanu (apr. 1998 – dec. 2000)
Numele fostului ministru al industriilor este legat de mult discutatul proiect Roşia Montană-Gold Corporation. Mai exact, Berceanu a aprobat companiei Gabriel Rosources (n. red. – un offshore care deţine 80% din acţiunile Gold Corporation) avizul de exploatare a perimetrului aurifer. O aprobare care a dat practic undă verde unui proiect care a adus România în vizorul organizaţiilor ecologiste din lumea întreagă şi care a ajuns un subiect de dezbatere naţională. Pe de altă parte, presa din acea vreme a făcut numeroase referiri legate de implicarea ministrului în scandalul Sun Oil.
