Cum majoritatea prietenilor mei au părăsit de ceva vreme România pentru meleaguri mai primitoare, şi în acest an voi petrece destul timp pe telefon, email, Skype sau messenger cu urările şi discuţiile de final de an. Şi voi avea de răspuns iar la întrebările „ce mai e nou prin ţară?“ şi „cum a fost anul?“
Poate sunt eu prea cârcotaş şi văd lucrurile în cenuşiu, dar nu îmi aduc aminte de nicio întâmplare cu adevărat bună pentru economia românească. Pentru că asta îi interesează pe cei plecaţi, se gândesc că, la un moment dat, se vor întoarce şi vor demara pe aici vreo afacere. Din păcate pentru ei însă, oportunităţile se împuţinează, iar capitalul iniţial necesar e din ce în ce mai mare. Însă şpăgi tot se dau, se mai stă la coadă pentru autorizaţii, birocraţia e la fel de sufocantă ca şi fiscalitatea.
Am avut un an gălăgios la propriu, cu suspendare de preşedinte, referendumuri şi miniştri anchetaţi. Şeful economiei şi finanţelor „o ţine langa“ cu taxa de înmatriculare, insultându-ne inteligenţa prin faptul că se preface că nu înţelege că e vorba de discrimninare şi nu de cât de mare sau mică, ori cum se aplică taxa. Sau, poate, nu se preface. Primul-ministru nu vrea să lase din braţe proiectul unei companii energetice de stat şi asta ne va mai aduce o palmă după ceafă din partea UE. Am dat cu bâta-n baltă la reprivatizarea fostei uzine Daewoo din Craiova, pentru că habar nu avem care ne sunt obligaţiile de proaspăt membru al UE. Şi lista poate continua, aşa cum o să vedeţi şi în paginile Capital. Conducătorii pe care i-am votat se dovedesc nu doar incompetenţi, ci şi aroganţi, făcând cu degetul regilor, cu ochiul comisarilor europeni şi dând cu maşina de serviciu prin stâlpi. Ăsta e obrazul cu care am ieşit în Europa.
Poate mă ajutaţi, pe forumul Capital, să găsim o întâmplare bună de povestit celor de afară, căci, altfel, am pătat steagul! În rest, să auzim de mai bine la anul. La Mulţi Ani!
