Legea salarizării unitare ar trebui construită pe un nivel de venit de bază pentru toți care prestează o muncă egală. Iar diferenţele de lefuri de la o instituţie la alta, pentru aceeaşi funcţie ar trebui eliminate de la stat. Totodată, directorii din instituţiile publice ar trebui să poată decide, în funcţie de performanţe, cine pleacă şi cine îşi păstrează locul de muncă. Sunt câteva din modificările pe care vicepremierul şi ministrul Dezvoltării, Vasile Dâncu le susţine pentru reformarea salarizării din sistemul bugetar. De asemenea, drama de la Collectiv „este o piatră de hotar între vechea şi noua politică“, mai explică în interviu Vasile Dâncu.

Capital: Anul 2016 este un an electoral, însă Guvernul din care faceţi parte este unul tehnocrat. Cum va gestiona acest guvern presiunile de finanţare venite din teritoriu?
Vasile Dâncu: Da, este un an electoral, dar condiţiile sunt mult schimbate în ceea ce priveşte finanţarea comunităților. În anul acesta nu se va putea vorbi despre finanţare cu scop electoral, cu siguranţă. Am prezentat în comisiile parlamentare de profil în două rânduri sistemul de finanţare al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi modalităţile de transparenţă şi echidistanţă prin care se finanţează proiectele comunităților.

Dar asta nu înseamnă că vom opri finanţarea proiectelor de dezvoltare, din contra, Guvernul condus de Dacian Cioloş caută să găsească cât mai multe forme de a cheltui banii publici pe proiecte de investiţii care dezvoltă România. Nu va exista nicio posibilitate de a distribui discreţionar resurse care să conducă la suspiciuni de finanţare cu scop electoral. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) are un portofoliu de proiecte aflate în finanțare, iar proiecte noi nu pot fi incluse în program decât cele care nu pot fi finanțate din fonduri externe nerambursabile. După cum spuneam, aici am organizat un sistem de trasparenţă totală şi criterii clare împreună cu Ministerul Finanțelor Publice.

Mai există posibilitatea finanțării unor acțiuni urgente și neprevăzute din Fondul de Rezervă Bugetară sau pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale din Fondul de Intervenție, ambele aflate la dispoziția Guvernului. Aici trebuie să vă spun că resursele alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 sunt limitate și având în vedere că avem un an cu două rânduri de alegeri (locale și generale), Guvernul României va fi foarte cumpătat și în același timp foarte atent la modul de utilizare a resurselor.

Capital: Anii trecuţi, fostul ministru al Dezvoltării a militat pentru majorarea salariilor primarilor, lucru care s-a şi întâmplat. Funcţionarii din primării însă au aceleaşi aşteptări. Susţineţi eventuale majorari salariale?
Vasile Dâncu: Eu aș spune că trebuie să punem accent pe toți funcționarii publici din administrație; și din cea locală și din cea centrală, dar trebuie să recroim un sistem care de-a lungul timpului nu a mai evoluat. A încremenit în anul 1999, cu mici corecții conjuncturale. Este captiv propriului statut.

Și legea unică de salarizare (284/2010), amânată de la aplicare an de an, este și ea încremenită în acest sistem bazat pe: vechimea în muncă; statute speciale, sau sinecuri specifice unor instituții restrânse create peste noapte în funcție de conjuncturi; insuficiența fondurilor determinate de creșterea/descreșterea economică înregistrată de România.

De ce un economist pe același palier are salariul diferit în funcție de instituție? De ce un jurist, fix în aceeași situație are un venit suplimentar, pentru că a avut „șansa“ să fie într-o anumită instituție? La muncă egală salariul trebuie să fie egal. De aici trebuie să plece diferențierile. Un sistem complex care să țină cont de gradul de dificultate al activității și de performanța realizată. Trebuie să determine o creștere salarială. Ori creșterile salariale, ceea ce observăm din 1990 până în prezent, se obțin prin două elemente esențiale: numărul celor care cer și buna organizare a celor care cer.

Capital: Şi atunci cum ar trebui să arate sistemul de salarizare la stat?
Vasile Dâncu: Sistemul bugetar trebuie regândit și restartat în funcție de criterii de meritocrație:
Pasul 1. Nivel de salarizare de bază pentru toți care prestează o muncă egală.
Pasul 2. Sistem de acordare de creșteri salariale bazate pe o evaluare a complexității și dificultății activității.
Pasul 3. Stabilirea unui sistem clar care să coreleze obiectivele stabilite și rezultatele obținute, printr-o evaluare corectă.
Pasul 4. Stabilirea unei bugetări în strânsă concordanță cu obiectivele și misiunea instituției.
Pasul 5. Acordarea unei libertăți managerilor din instituții să-și dimensioneze numărul de salariați în funcție de competență și stimulare salarială (aceeași bani împărțiți la mai puțini sau la mai mulți). Atingi obiectivele mai stai. Nu atingi obiectivele pleci.
În concluzie, da voi sprijini un sistem mai echitabil și mai eficient al funcționarului public și o remunerație în funcție de performanță.

Capital: Ce şansă are acest guvern tehnocrat să primească susţinerea legislativă a Parlamentului? Este o susţinere negociată?

Vasile Dâncu: O bătălie a partidelor împotriva unui guvern de un singur an nu se mai justifică, ar întări doar stereotipurile negative despre clasa politică şi ar duce mai departe un proces periculos pentru România: discreditarea prin toate mijloacele a elitei politice. Sunt sigur că politicienii noştri au înteles acest lucru şi ne vor sprijini să construim un proiect pe care să-l poată duce ei mai departe după 2016.

Sunt optimist în ceea ce priveşte colaborarea guvernului cu Parlamentul României. Am avut foarte multe contacte cu comisiile şi cu grupurile parlamentare şi am credinta că vom reuși un consens pe marile teme, consens care să scoată priorităţile de dezvoltare dintre temele de luptă politică parlamentară şi electorală. Eu cred că în urma unei profunde crize de încredere liderii partidelor politice caută o modalitate de reconstrucţie internă dar şi modalităţi noi de expresie politică. Toţi liderii politici importanţi au anunţat că nu mai este normală lupta surdă, demagogică, în schimb trebuie căutate proiectele pozitive care pot structura un nou proiect de ţară. Drama de la Collectiv este o piatra de hotar între vechea şi noua politică. Acceptarea largă a unui guvern de experţi a fost un prim semn de luciditate. Partidele au un spaţiu destul de larg de competiţie. Cred ca vor apărea mai mulţi tineri şi mai mulţi specialişti în politică, încă de pe listele din anul acesta, iar modul de a comunica se va schimba, dacă nu radical, măcar semnificativ. Sper că se va reuşi impunerea unor cote de acest gen, avem nevoie de inteligenţa şi moderaţia femeilor în politică şi mai avem nevoie de cât mai mulţi intelectuali.

Capital: Care este absorbţia pe POR pentru 2007-2013? Şi care este totalul dezangajărilor?
Vasile Dâncu: Singurul program european gestionat de Minis­terul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice care are dezangajare din sumele alocate de Comisia Europeană este Programul de cooperare transfrontalieră România – Bulgaria pentru suma de 11,6 milioane euro. Când vine vorba de absorbţie, în cadrul POR 2007-2013, până la data de 31 decembrie 2015, plățile efectuate către beneficiari din fondurile UE sunt aproape de 3 miliarde euro, atingând astfel un procent de 73,64% din suma alocată. În perioada următoare sunt previzionate plăti finale către beneficiari care vor depăși suma de 250 milioane euro, realizându-se un grad de absorbţie al fondurilor la nivelul programului de 80%. În cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2007-2013, la 31 decembrie 2015 gradul de absorbție este de 89,12%. Estimarea noastră în ceea ce privește gradul de absorbție la închiderea programului este de peste 95%. Pe programele de cooperare transfrontalieră, media absorbției depăsește 80%.
Capital: Ce proiecte ale ministerului au rămas nefinalizate şi au pierdut finanţare pe ciclul financiar 2007-2013?
Vasile Dâncu: Nu există niciun proiect nefinalizat. În total DGDRI a gestionat 12 proiecte în valoare totală de circa 52,7 milioane lei, iar cererile de rambursare vor însuma în total aproximativ 45 milioane lei, deci aproximativ 85 % din suma contractată. Diferența este în cea mai mare parte dată de economiile rezultate din procedurile de achiziții publice, unde practic niciodată nu se atribuie contractele cu prețul estimat inițial.

Capital: Care sunt priorităţile ministerului pentru Dezvoltare în următorul an?
Vasile Dâncu: Priorităţile pentru dezvoltare sunt în continuare cele rezultate din nevoia de finanțare a principalilor noştri beneficiari, unitățile administrativ-teritoriale, pentru echiparea corespunzătoare a teritoriului naţional, prin programele finanțate de la bugetul de stat, în parteneriat cu beneficiarii acestor programe. Obiectivele de investiții a căror realizare este prioritară în 2016 sunt sistemele de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei; sistemele de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; drumurile publice ; podurile, podeţele sau punţile pietonale; unitățile de învățământ. Programele de finanțare prin bugetul de stat care sunt prioritare ca şi componentă a dezvoltării vizează și realizarea de locuințe sociale şi locuințe pentru chiriașii evacuați din locuințe retrocedate, reabilitarea și consolidarea clădirilor cu risc seismic, programul de finanțare a creșterii eficienței energetice a blocurilor de locuințe, intervențiile în primă urgență.

Nu va exista nici o posibilitate de a distribui discreţionar resurse care să conducă la suspiciuni de finanţare cu scop electoral. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) are un portofoliu de proiecte aflate în finanțare, iar proiecte noi nu pot fi incluse în program decât cele care nu pot fi finanțate din fonduri externe nerambursabile.
Vasile Dâncu, vicepremier

 

Acest articol a fost publicat în numărul 2 al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016